---TIMPUL SI SPATIUL------In masura in care omenirea a inaintat in civilizatie si cu deosebire in ramura tehnica , au devenit necesare ca, etapele timpului sa capete o precizie mult mai mare , iar divizarea lui sa mearga pina la unitati extrem de mici , a miliarda parte dintr-o secunda si chiar mai mici . Fata de asemenea precizie s-au ivit unele neclaritati in reperele solare ale timpului . OARE NE PUTEM BAZA DOAR PE MISCARILE PAMINTULUI DIN CADRU SISTEMULUI SOLAR PENTRU A MASURA TIMPUL ? ESTE ACESTA UN TIMP ABSOLUT , SI-AU PUS INTREBAREA OAMENI DE STIINTA ? Se stie ca viteza de rotire a pamintului pe orbita in jurul SOARELUI variaza in cursul anului , fiind neregulata . Zilele masurate dupa relatiile de pozitie fata de SOARE sint mai scurte vara decit iarna . In iulie ele inregistreaza cu -15-secunde mai putin decit in ianuarie , ptr ca PAMINTUL are atunci o viteza mai mare pe parcurs . Si zilele ajung cu-90- de secunde mai lungi la SOLSTITIU DE IARNA decat la ECHINOCTIUL DE TOAMNA . Iata o prima deficienta a folosirii anului solar . Necesitatile societatii noastre , in actualul stadiul de dezvoltare , au impus inlaturare acestor neregularitati si crearea unei zile egale ca lungime tot timpul anului . Preocupati de aceasta problema oamenii de stiinta au creat timpul solar mediul , corespunzind unei miscari imaginare a globului pamintesc , egala tot timpul anului , nivelind neregularitatile de viteza intre zona departata si cea apropiata a ELIPTICEI . Sa creat astfel , TIMPUL SOLAR MEDIUL , in care lungimea anului nu se schimba , iar zilele au toate -24- de ore . Dar , sa observat mai departe ca , desi PAMINTUL se roteste de la rasarit la apus , astfel ca oricare meridian trece o data prin fata SOARELUI , ajunge a-2-a zi in aceeasi pozitie fata de astrul zilei cu--4--minute in urma , fapt ce se datoreste deplasarii PAMINTULUI pe orbita , in timp ce se invirteste in jurul axei sale . Daca intr-o zi , la o anumita ora , sa zicem la amiaza[12], se afla intr-o pozitie cu -4-minute mai tirziu , fapt datorat caruia , intre timp , el sa deplasat pe orbita cu cca --2,568--milioane de kilometri mai incolo , adica sub un unghi de aproape -1-grad . Prin corectarea erorilor aratate -ASTRONOMII- au calculat timpul in raport cu reperele mai departate , dar mai sigure , adica STELELE-[CONSTELATIILE] . Sa ajuns la astfel la --TIMPUL-SIDERAL--[vine din latinescu-SIDERALIS- =STELAR/ASTRAL] care face posibila o mai exacta studiere a cerului si a timpului . Ziua SIDERALA este timpul necesar PAMINTULUI ptr o anumita rotatie completa , NU fata de SOARE , ci fata de o anumita stea , ea fiind mai scurta cu -4-minute fata de ziua solara medie . Practic , ZIUA-SIDERALA , desi mai exacta , nu se aplica in viata cotidiana , s-au , in programele obisnuite -[ ci numai la observatoarele astronomice ]- , intrucit intreaga existenta , adica , toate activitatile umane se raporteaza la miscarea aparenta a SOARELUI deasupra si sub orizont . CEASUL -SIDERAL ar creea situatii inadecvate ptr oameni . Dupa -3- luni de la echinoctiul de primavara , la amiaza , cind SOARELE trece pe la meridianul locului , -CEASUL -SIDERAL , ar arata ora 6 dupa-amiaza , cea ce ar deregla , orele de masa , de somn , si de lucru . Daca noi suntem atit de obisnuiti cu timpul nostrul de pe -TERRA- , pe alte planete unitatile de timp , anul , si ziua , difera foarte mult .Pe MARTE , planeta vecina cu PAMINTUL , desi ziua are -24-de ore si 37 de minute , anul este de aproape doua ori mai lung-687- de zile . Pe VENUS , de asemenea in apropiere planetei noastre , dar de cealalta parte , spre SOARE [avind particularitatea ca se invirteste in jurul axei sale invers decit PAMINTUL si toate celelalte planete] , anul este mai scurt ca al nostru -224,7-zile , in schimb , ziua este cu mult mai lunga , avand -30-de zile terestre , cit o luna paminteana . Daca ne-am imagina orele de somn si de munca , transpuse intr-o zi atit de lunga , am ramine dezorientati dea dreptul . Pe MERCUR , planeta cea mai apropiata de SOARE , anul este de numai -88-de zile[de-4-ori mai scurt decit al nostru] ; in schimb ziua este extrem de lunga , avand -58,7-zile pamintesti , deci aproape doua luni . Trecind la planetele mai departate si mult mai mari, constatam ca ele au anii mult mai lungi , iar zilele mai scurte [datorita elipticei]. Astfel anul de pe JUPITER dureaza cit -11-ani si -315-zile pamintesti ; in schimb ziua este de numai 10 ore , datorita miscari de rotatie foarte rapide . Pe SATURN , planeta cu inele , ziua are 10 ore si 14 minute , dar anul este mult mai lung , avand -29- de ani si jumatate terestri . O viata de om indelungata ar insuma -3- ani saturnieni . Iar pe ultimele doua planete cum ar fi -NEPTUN- , anul ar dura -165-de ani paminteni ; si pe indepartatul PLUTO ar avea -247--ani de ai nostri . ---------------------------------AM DAT ACESTE EXEMPLIFICARI CA SA SE VADA CA IN SISTEMUL NOSTRUL PLANETAR EXISTA FOARTE MARI DIFERENTE IN CE A CE PRIVESTE IMPARTIREA TIMPULUI-----Daca trecem insa mai departe de sistemul solar , in alte zone ale UNIVERSULUI , distantele devin tot mai mari , incit nu mai pot fi masurate cu unitatile noastre de masura ; ele fiind masurate in timp [ani-lumina] . Se ia ptr aceasta ca unitate de masura , timpul necesar unor viteze extrem de rapide ca sa cuprinda spatiile imense . Spre exemplu , se ia anul-lumina echivalent cu distanta pe care o strabate lumina intr-un an pamintesc ; intrucit lumina se propaga in vid cu --300.000--km pe secunda , un an lumina ar trebui sa aiba echivalentul egal --9460--miliarde km . Chiar pina la cea mai apropiata stea din sistemul nostru solar , --ALFA-CENTAURI-- , este o departare de --4--ani si --4-- luni lumina , adica --41.000-- miliarde km . Cifrele ce indica asemenea distante uriase isi pierd semnificatia unor dimensiuni obisnuite . De pilda GALAXIA ANDROMEDA care se vede cu ochiul liber pe cerul instelat al noptilor senine , se afla la --2--milioane ani - lumina , ce a ce nu se mai poate exprima in kilometri . Un corp nu este suficient de bine determinat doar prin cele -3-DIMENSIUNI SPATIALE---[-Lungimea , Latimea , Inaltimea-] , ci prin momentul in care se afla intr-o pozitie s-au alta pozitie ; ptr ca sa spus ca ,,TIMPUL ESTE -A-4-A DIMENSIUNE SPATIALA'' , in care orice corp [-pamintesc s-au astral-] are o anumita pozitie in spatiul , si o pozitie in timp , care in momentul urmator devine alta . Aceasta A-4-A DIMENSIUNE se impleteste in mod inseparabil cu cele spatiale in indepartarile fara sfirsit ale UNIVERSULUI . Marele fizician ALBERT-EINSTEIN-1879-1955- si-a fundamentat celebra TEORIE A RELATIVITATII GENERALE , care a revolutionat stiinta , pe dimensiunle mai sus amintite , adica SPATIUL-TIMP inmanucheate impreuna . -- TRECIND ASADAR IN SPATIUL COSMIC , TIMPUL AJUNGE ELEMENTUL DE BAZA IN MASURAREA DEPARTARILOR .-------AUTOR-V-TUFESCU----
