Secretele Vaticanului 12/1

Secretele Vaticanului 12/1 . O intrebare iese in evidenta : Cum a reusit pontiful polonez sa schimbe cursul istoriei ? Roma , duminica 13 decembrie 1981 , in zorii zilei , lumea intreaga stie ca in Polonia , generalul Wojciech Jaruzelski a instaurat legea martiala , denumita ,,stare de razboi'' si ca mii de militanti din sindicatul Solidaritatea au fost inchisi in timpul noptii . Toate liniile de comunicare cu Polonia sunt taiate . Nu se stie nimic de Lech Walesa . La amiaza , in fata a 30000 de pelerini adunati in piata San Pietro ptr ,,angelus''-[rugaciune latina de 3 ori pe zi] , papa Ioan Paul al-2-lea , vizibil miscat , nu-si poate ascunde nelinistea care-l framanta : ,,S-A VARSAT PREA MULT SANGE IN POLONIA'' . Oare , Istoria este pe cale sa-si reitereze inconsecventele ? Papa este cuprins de temeri , si de ingrijorarea ca nu cumva brutalele represalii din Polonia , evident inspirate de Kremlin , sa nu antreneze un val de rezistenta disperata care sa se transforme intr-un gen de razboi civil . Karol Wojtyla a trecut prin razboi si ocupatie , prin nazism si stalinism , si isi cunoaste cum nu se poate mai bine cetateni/concetatenii ca sa-si poata imagina ca ei se vor inclina in fata acelui general cu ochelari negri , care urmareste sa instaureze ordinea in Varsovia . Papa este in stare de soc si nu stie cum sa reactioneze . El de obicei atat de bine informat asupra situatiei din Polonia , nu stie aproape nimic despre cele petrecute in acea noapte dramatica : Ba mai mult , nu exista nici un telex , nici un telefon , nici un avion care sa lege Polonia de restul lumii , si , nici nu dispune de alte informatii in afara celor care ii parvin prin persoanele ce parasise tara cu vaporul , trenul s-au masina . Occidentul este cuprins de o mare emotie , in special Italia . La Roma , in vreme ce papa viziteaza , ca in fiecare duminica , o parohie romana , are placuta surpriza de al zari printre cei prezenti pe ministrul italian al afacerilor externe , Emilio Colombo , venit sa-si exprime ,,solidaritatea'' . Colegul sau francez , Claude Cheysson , dupa o intrunire a tarilor membre NATO , la Bruxelles , da glas in acea zi sentimentului unanim al responsabililor occidentali declarand Radioului Europe 1 : ,,Binenteles , noi nu vom intreprinde nimic'' . Dinspre partea americana , nici o veste . Presedintele Ronald Reagan ii ceruse lui William Casey , directorul CIA , sa-l informeze cu regularitate pe papa asupra situatiei din tara lui , in special asupra riscurilor unei interventii sovietice . Pe 30 noimbrie , generalul Vernon Walters , fost director al CIA si Ambasador extraordinar al presedintelui Reagan , ii aratase papei , in bibloteca privata a acestuia , un set de fotografii luate din/prin satelit in care se observau concentrari de trupe la granitele Poloiei . Dar dupa proclamarea legii martiale , din acea duminica dimineata , surprinzator era faptul ca , nu exista absolut nimic : zapada , nori , ploi .....etc . Oare , cei mai performanti sateliti-spion se facusera inoperabili ? Papa , rupt de pamantul sau natal , este foarte tulburat . Miercuri 16 decembrie , cu ocazia audientei generale saptamanale , el isi exprima ,,,Solicitudinea fata de patria si natiunea al caror fiu este''' si prudent , si limitat , cu regretele de rigoare , ca puterea poloneza parasise ,,Calea dialogului'' . Sambata , 19 decembrie , el trimite la Varsovia un preot cu experienta in afacerile din Est , nuntiul Luigi Poggi , insotit de monseniorul Janusz Polonec , un polonez care lucra in cadrul Curiei , ptr a se informa oficial asupra situatiei . Papa la primit chiar inainte de plecare , in particular , si i-a incredintat o misiva personala , adresata generalului Jaruzelski , pe care o va duce in faldurile sutanei : O copie este destinata primatului Poloniei , alta , domnului Lech Walesa , presedintele Solidaritatii . Scrisoarea , care se referea la o ciocnire sangeroasa survenita in mina Wujek din Silenzia , pe 16 decembrie , reprezenta un apel vibrant menit sa puna capat unor asemenea ,,varsari de sange'' . Papa conchide , departe de un limbaj diplomatic : ,,FAC APEL LA CONSTIINTA DUMNEAVOASTRA , GENERALE''... . ------------------------------------------------------------[1]-UN PAPA VENIT DIN EST . Este 16 octombrie 1978 , acea zi , in care are loc o surpriza extraordinara : Conclavul alege un papa polonez . ,,,Kremlinul ar fi preferat sa-l vada pe Soljenitin devenit secretar general al ONU , decat ca un polonez sa ajunga papa''', dupa cum comentase un celebru ziarist italian . Chiar de la alegerea sa , Ioan Paul al-2-lea are de gand sa faca o vizita in tara natala . Le vorbeste de proiect celor din anturajul sau , si le trimite o scrisoare credinciosilor lui enoriasi din dioceza . Ocazia acestei intoarceri in tara nu se lasa asteptata : In primavara urmatoare trebuie sa celebreze aniversarea a 900 de ani de la martiriul Sfantului Stanislaw , episcopul Cracoviei , odata cu incheierea sinodului diocezei , lansat cu 7 ani mai inainte , pe 8 mai 1972 , de catre cardinalul Wojtyla in persoana . Cand Sfantul Parinte proaspat ales , ii incredinteaza proiectul secretarului sau de stat , cardinalul Jean Villot , acesta informandu-se discret pe linga prietenul sau , Antoine Wenger , redactor-sef la publicatia LA CROIX si , specialist pe probleme tarilor din Est . Pe moment , proiectul trece aproape neluat in seama . Mai intai trebuie sa fii polonez de/din Cracovia , pe deasupra si istoric , ptr a sti ca , episcopul Stanislaw de Szczpanow a fost asasinat chiar de mina regelui Boleslaw al-2-lea , pe 11 aprilie 1079 , pe cand celebra mesa in biserica Sfantul Mihail din Skalka , asa cum Thomas Bechet , un secol mai tarziu , avea sa cada asasinat sub loviturile zbirilor lui Henric al-2-lea Plantagenetul in catedrala Cantebury . In aceleasi conditii si din aceleasi ratiuni , episcopul Stanislaw nu voia , nici el ca Biserica sa devina un instrument in mainile statului . La Roma , cativa monseniori pusi la curent atribuie unui capriciu afectiv aceasta idee a regasirilor romantice dintre pontiful polonez si poporul sau . Nu-l cunosteau prea bine pe papa Ioan Paul al 2 lea . Pentru el insa , era vorba sa deschida o bresa in zidul totalitarismului , pe baze istorice si culturale de neclintit , si , sa mearga in intampinarea acelei ,,BISERICI a TACERII''-[termen aplicat comunitatii religioase dupa Cortina de Fier ptr a indica starea lor de servitudine fata de regimul bolsevic] , pe care o cunostea atat de bine . La cateva zile dupa conclav , pe 5 noiembrie 1978 , la Assisi , unde noul ales efectueaza prima vizita oficiala in Italia , o femeie striga la trecerea lui Paul al 2 lea : ,,Preasfinte Parinte , nu uitati de Biserica Tacerii'' . Raspunsul papei vina fara sovaire : ,,Biserica Tacerii nu mai exista , fiidca ea vorbeste prin glasul meu''. Cursese multa apa pe sub podurile Vistulei de Sud cand seful partidului Wladyslaw Gomulka , in primavara lui 1966 , se opusese ca Paul al 6 lea sa vina , la invitatia cardinalului Wyszynski , sa prezideze ceremoniile de sarbatorire a unui mileniu de la crestinarea Poloniei . In aceasta toamna a anului 1978 , cand Edward Gierek , succesorul lui Gomulka , este confruntat cu aceeasi cerere , situatia devine cu totul alta : Relatiile dintre Biserica si stat sunt bine definite , iar papa este de nationalitate poloneza . Dificil sa i se interzica o vizita in propia tara , mai ales intr-un moment in care Polonia se mandreste ca este ,,Cea mai liberala'' dintre blocul tarilor socialiste . De la alegerea sa , Stanislaw Kania , responsabilul armatei , al politiei si al problemelor religioase in Comitetul Central , incearca sa-l linisteasca pe Edward Gierek astfel : ,,Nu se judeca mai bine afacerile Poloniei de la Sfantul Petru din Roma decat de la castelul Wawel din Cracovia ? Ceea ce ar insemna ca , un papa nu va fi din punct de vedere politic mai ,,realist'' decat un arhiepiscop din Cracovia . Partidul Muncitoresc Unit Polonez-[PMUP] nu are interes sa-si afiseze oare , bunele intentii ? Ministrul Kazimierz Kakol , delegat de guvernul sau la ceremonia de inscaunare a noului papa -- transmisa in direct de televiziunea poloneza , ca un eveniment -- a fost rugat sa faca , la Roma , o declaratie foarte deschisa , subliniind chiar ca suveranul pontif va fi primit cu placere , intr-o zi la Polonia . Cu o singura conditie , binenteles , ca data sa fie stabilita de comun de acord..... Dar vai...... Cateva zile mai tarziu , papa in persoana , fara nici un fel de negocieri cu puterea poloneza , isi anunta intentia de a face o vizita la Cracovia in mai , ptr celebrarea , cum se prevazuse , a martiriului Sfantului Stanislaw . Mai mult decat o dezamagire , comportamentul papei reprezenta o sfidare inadmisibila a puterii , asa cum avea sa recunoasca mai tarziu Stanislaw Kania : Prima vizita a unui papa in Polonia urmarea celebrarea celui mai violent conflict intre Biserica si stat din intreaga istorie poloneza , iar asa ceva era inacceptabil . Ca urmare a unor intense si dure negocieri intre conducatorii comunisti si reprezentatii Bisericii , s-a ajuns la un compromis : Ioan Paul al 2 lea nu va mai veni in mai , ci .....in iunie . Decizia este ratificata de biroul politic al PMUP , in ultimele zile ale lui ianuarie . Doar la Moscova este urmarit cu neliniste acest ciudat balet , fara ca cineva sa stie prea bine cum sa se opuna calatoriei suveranului pontif . In cele din urma , Leonid Brejnev in persoana ii telefoneaza lui Edward Gierek ptr al determina sa revina asupra deciziei sale : ,,Sugerati-i papei , care este un om abil , sa renunte la calatorie , pretextand o stare precara a sanatatii . Prea tarziu . Sugestia e grosiera , iar Gierek nu mai poate da inapoi'' . -------------------------------------------------------------[2]-TREBUIE DESCHISE FRONTIERELE . Varsovia , 2 iunie 1979 . In ziua aceea , Polonia se imbracase in flori multicolore , fanioane galbene si albe-[culorile Vaticanului] , drapele in rosu si alb-[culorile Poloniei] si sute de mii de portrete ale Sfantului Parinte care fluturau la toate balcoanele . Cand Ioan Paul al 2 lea , pe aeroportul din Okecie , saruta pamantul tarii natale , cu acel gest care avea sa devina atat de familiar , nimeni in buna masura , nu va sti cum se va desfasura vizita . Toata lumea asteapta , plina de curiozitate . In mod cu totul ciudat , primirea facuta de locuitorii Varsoviei se dovedesc temperate , de parca acele cateva zeci de mii de oameni adunati pe primul parcurs al cortegiului nu indrazneau sa-si strige entuziasmul , multumindu-se de altfel , sa zambeasca ingerilor , s-au , adesea , sa planga de emotie . Editorialul de la NEW YORK TIMES observa ca ,,Vizita papei nu ameninta intru nimic ordinea politica din Polonia'' . Pe punctul de a-si incheia relatarea si , inainte de prima mesa din piata Victoriei , trimisul principal de la FRANCE SOIR expediaza un telex pe tema : ,,Papa a dat chix'' . Confratele lui de la Figaro il convinge sa schimbe titlu . Este exact la timp -- o ora mai tarziu , cei aproximativ 300000 de varsovieni sunt prezenti acolo , ferventi , stupefiati de a fi atat de numerosi . Nu le vina sa creada ca se afla in centrul Varsoviei , in acea piata devenita , ptr cateva ore , un incredibil spatiu al libertatii , mai ales cand il aud pe acel om invesmantat in alb , cu un zambet spiritualizat , adresandu-se regimului : ,,Nimeni nu-l poate exclude pe Hristos din istoria oamenilor , indiferent in ce parte a globului se afla'' . Se dezlantuie un val de aplauze . A doua zi , in fata a 100000 de studenti din Varsovia adunati dinaintea bisericii Sfanta Ana , papa va rosti aceste cuvinte : ,,De ieri ma intreb , ce semnificatie au avut acele aplauze -- cred ca Sfantul Duh ma lamurit -- nu este important ca lumea aplauda , ci cand aplauda'' . Roata istoriei s-a pus in miscare . Din zi in zi , multimea este tot mai numeroasa , in special la Gniezno , leaganul crestinismului polonez , la Czestochowa , capitala cultului Fecioarei Maria , si la Auschwitz , pe care papa il califica drept ,,Golgota lumii moderne'' . Telefoanele n-au functionat niciodata atat de mult de-a lungul si de-a latul tarii , compensand oarecare zgarcenia de care da dovada presa oficiala : Cateva randuri intr-un limbaj de lemn , extrase de agentia oficiala PAP , in majoritatea cotidienelor --- ca sa numai vorbim de taieturi rauvoitoare operate de cenzura in ziarul TYGODNIK POWSZECHNY , care a relatat onest desfasurarea vizitei --- si de asemenea , unele rapoarte superficiale de la Televiziune , unde realizatorii primise ordin sa nu difuzeze nici un cadru cu multimea adunata , ceea ce constituia , o veritabila performanta tehnica . Pe 10 iunie , cca 1,5 milioane de credinciosi se inghesuie pe pajistea de la Blonie , din Cracovia . O multime imensa il aude pe papa ca intr-un vis exclamand in ultima sa predica , de doua ori la rand : ,,TREBUIE DESCHISE FRONTIERELE'' . Pe imensul podium de cca 600 metri patrati , unde fusese ridicat altarul unora dintre numerosii celebranti-[printre care cardinali Bengsch , din Berlin , si Tomasek , din Praga] , nu le vina nici lor sa-si creada ochilor si , sa auda urechilor , ceea ce spusese . De o saptamina , poporul incepuse sa-si ridice capul din ce in ce mai mult dupa fiecare predica . Cate magnetofoane nu se puteau vedea , ridicate de maini anonime pe deasupra multimii , inregistrand pretioasele predici pe care le vor reproduce pe casete necenzurate --- de data asta --- si despre care lumea va discuta luni de zile in sir de-a lungul si de-a latul lor , in sanul bisericilor . -----------------------------------[3]-GDANSK- AUGUST 1980 . Castel Gandolfo , duminica 17 august 1980 . Impreuna cu secretarul sau Stanislaw Dziwisz , Ioan Paul al 2 lea se uita la jurnalul televizat transmis de televiziunea RAI . De trei zile , greva este in toi pe tarmurile Marii Baltice . Lumea intreaga este impresionata de imaginile cu proletari in salopete impartasindu-se dimineata , in genunchi in fata altarelor improvizate , instalate sub firma gigantica a santierelor navale Lenin , si anume : STOCZNIA GDANSKA IMENI LENINA -[Santierul Naval din Gdansk cu numele lui Lenin]. Camera surprinde imaginile acestor revolutionari ciudati , a decorului insolit si descopera , prins de grilajul portii nr 2 , alaturi de icoana Madonei Negre de la Czestochowa , portretul lui Ioan Paul al 2 lea . La Roma , privirea Sfantului Parinte incremeneste brusc asupra propiei sale imagini , care apare ca o provocare pe zidurile santierului . Papa isi lasa capul in jos si ramane indelung cufundat in ganduri . Stie mai bine ca oricine , sensul acestor imagini . A cantarit bine miza , si riscurile . Evident nu el este cel care a declansat acel val de greve : Deteriorarea situatiei economice reprezinta prima cauza . Nu este intamplator insa faptul ca , la un an de la vizita lui triumfala in patrie , grevele de la Marea Baltica se dovedesc atat de masive , de increzatoare , exprimand bucuria . Dar ele sunt marcate si de pecetea credintei crestine -- faptul reprezentand o noutate in raport cu precedentele miscari muncitoresti din Berlinul de Est , Budapesta , Praga , Poznan , Gdynia , Ursus , Radom . In acelasi timp , sunt si solidare : Grevistii din Gdansk refuza un prim acord cu puterea ptr a nu-i lasa de izbeliste pe camarazii lor din alte regiuni . Ioan Paul al 2 lea este ingrijorat . El stie ca polonezii se joaca cu focul . Pe durata primelor zile ale crizei poloneze , la Roma , consemnul este simplu : Prudenta si Discretie . RADIO VATICAN , nu schimba tonul emisiunilor informative . Fiecare isi aminteste de excesele iresponsabile ale radioului american cu sediul la Munchen , Europa Libera , din 1956 , pe parcursul crizei din Ungaria . Pe 20 august , Ioan Paul al 2 lea iese din tacerea in care se retrasese la Castel Gandolfo si , intors de urgenta cu elicopterul la Roma , le va cere celor 20000 de pelerini adunati in piata San Pietro cu ocazia audientei generale , sa se roage ptr Polonia , el insusi invocand ,,Libertatea Bisericii - pacea ptr patrie'' , si ,,Apararea Poporului impotriva oricarui pericol'' . Aluzia este transparenta . Papa se teme , mai presus de orice , de o interventie din partea sovietica . El insusi explica , intr-o predica dupa revoltele de la Ursus si Radom astfel : ,,Nu ne putem permitem sa fim iresponsabili , fiidca ne aflam intr-o pozitie geografica dificila...... . In aceea seara , Sfantul Parinte nu mai rezista si redacteaza , in atentia Monseniorului Wyszynski , o scrisoare de sustinere in care aminteste de ,,Lupta dura a natiuni polone ptr painea sa cea de toate zilele'' , ptr ,,Justitie sociala'' , ptr ,,Asigurarea dreptului inalienabil la o viata si o dezvoltare care ii sunt propii'' . Primatul Varsoviei trece printr-o cruda dilema : Biserica nu-i poate trada pe acei muncitori atat de cucernici , dar trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta ptr a nu provoca o interventie brutala . Dupa zdrobirea Primaverii de la Praga , din august 1968 , tarile socialiste traiesc sub un statut clar definit de Leonid Brejnev , si denumit ,Suveranitate limitata' . Adica mai exact , orice derapaj politic in interiorul uneia dintre ,,Tarile infratite'' reprezinta o amenintare ptr toate celelalte si trebuie sa fie reprimat ca atare . Pe 26 august la Czestochowa , in fata catorva sute de mii de pelerini , primatul rosteste o predica foarte echilibrata , in care subliniaza fara ambiguitate justetea revendicarilor grevistilor , dar care strecoara , cu multe rezerve , ceea ce spera puterea : Un indemn de a fi reluata munca . Gierek si Kania isi freaca mainile de multumire : Venind din partea lui Wyszynski indemnul fusese ceva nesperat . Si partidul se grabeste sa difuzeze extrasele cele mai conciliante din predica in toata Polonia , prin canalul agentiei PAP , dar si prin telexul agentiei Interpress catre mass-media occidentala . Insasi televiziunea poloneza difuzeaza predica intr-un interval de cca 35 minute , ceea ce nu se mai pomenise pina atunci . Dar partidul face si mai mult . Textul primatului este epurat cu atentie de toate criticile indreptate impotriva puterii , astfel incat muncitorii , carora nu le vine sa creada , cred ca este vorba de un fals si nesocotesc apelul lui Wyszynski de a pune capat miscarii greviste . Predica primatului a facut sa curga multa cerneala , astfel incat a trecut neobservat faptul ca liderul grevistilor , Lech Walesa , unde isi formase cu 3 zile inainte o mica echipa de consilieri , recrutati dintre cei mai de seama intelectuali ai tarii . Printre ei figureaza Tadeusz Mazowiecki , redactor-sef la revista Wiez , Bohdan Cywinski , fost redactor-sef la Znak , Andrzej Wielowiejski , secretar general al Clubului de Intelectuali catolici-[KIK] din Varsovia , adica 3 personalitati apropiate de Sfantul Parinte . Acordurile de la Gdansk , semnate pe 31 august , sub camerele de luat vederi ale lumii intregi , reprezinta o incredibila victorie , care depaseste cu mult cadrul unei negocieri dificile dintre muncitori si guvernul lor . Numerosi observatori remarca faptul ca , in 15 zile de tensiune extrema pe litoral si in marile centre industriale , nu a existat nici un fel de incaierare mortala s-au violenta , mai bine zis , nu a existat nici un fel de victime . In mare parte , lumea zambise afland ca pe santiere , Comitetul de greva interzisese introducerea a celei mai mici sticle de votca . Masura lipsita de importanta ? Cu siguranta nu . Papa stie perfect ca Moscova nu poate accepta Acordurile de la Gdansk fara a reactiona mai devreme s-au mai tarziu . Un partid comunist , vrand nevrand , poate tolera destule lucruri .....o agricultura privata .....libertatea cultului .... , dar nu si punerea in discutie a ,,rolului sau conducator'' in organizarea societatii . Ori , independenta sindicala ratificata de Acordurile de la Gdansk ,sint o fisura aparuta in sacrosantul monopol al Partidului Muncitoresc Polonez . Imediat dupa semnarea acordurilor , Ioan Paul al 2 lea evoca in plina audienta generala ,,Dreptul moral al Poloniei la suveranitate si independenta'' si face cunoscut faptul ca el se roaga ptr ca tara sa nu ajunga ,,Victima nici unei agresiuni , indiferent din ce parte ar veni ea'' . Temerile sale sunt confirmate prin telegrama de ,,felicitare'' expediata de Leonid Brejnev ,,scumpului sau tovaras Kania'' , care-l inlociueste pe Gierek in fruntea partidului polonez pe 5 septembrie : ,,Comunistii sovietici va considera un luptator curajos in slujba adevaratelor interese ale poporului....., al consolidarii rolului conducator al partidului si al pozitiei socialismului in Polonia ..... , o personalitate care sustine cu fermitate internationalismul proletar....'' . Cu alte cuvinte : Schimba foaia ,,Draga tovarase'' si ,,Cat mai repede cu putinta'' altmiteri , pazea . Ioan stie sa citeasca printre randurile acestui discurs , mai bine ca oricare kremlinolog occidental : El stie ca viitorul sub aceste auspicii nu se prezinta deloc bine , iar el nu se inseala . Pe 5 decembrie 1980 , sefii Pactului de la Varsovia se reunesc la Moscova si a fost cat pe ce sa ia decizia unei interventii militare in Polonia , ptr a impune legea martiala , daca Stanislaw Kania nu ar fi tinut o pledoarie vibranta si convingatoare . Kania evitase tot ce putea fi mai rau . Dar , un an mai tarziu , este inlocuit de generalul Wojciech Jaruzelski , insarcinat sa puna el insusi ordine in tara , avand in vedere ca o interventie sovietica nu era de dorit . Misiune indeplinita pe 13 decembrie 1981......... .va continua