Timpul si Vechile Calendare

TIMPUL SI VECHILE CALENDARE-Oricine simte trecerea timpului prin adaugirea necontenita a virstei , de la copilarie la batrinete , o simte prin succesiunea evenimentelor petrecute in familie. Oamenii aveau din vremuri indepartate posibilitatea de a-si da seama de trecerea timpului si din repetarea schimbarilor in natura , sa poata diferentia nu numai ziua de noapte , dar si anotimpurile , si chiar anii . Fiecare individ are o idee despre timp mai mult sau mai putin buna . Aceasta , asa zisa dimensiune a vietii istorice a framintat in fel si chip mintea omeneasca , prea complexa in legatura cu problemele la care nu ne este dat sa raspundem . Exista intrebari de tipul : CUM A FOST INCEPUTUL TIMPULUI , SI CE VA REPREZENTA SFIRSITUL LUI ? s-au TIMPUL TRECE SI NU SE MAI INTOARCE ? . Multe dintre aceste raspunsuri nelinistitoare au fost prinse in filele unor opere literale , uneori cu imagini inspaimintatoare , s-au , cu scenarii de televiziune ce intrece orice imaginatie . Eu cred ca timpul nu are masura , iar mintea omeneasca nu poate cuprinde aceasta dimensiune necunoscuta. Omul a co-notato ca fiind a-4-a dimensiune planetara , dupa alte 3 inventate de el . OARE DE CE A FOST PRINS TIMPUL INTR-O ASEMENEA DIMENSIUNE ? DACA EL NU SE POATE DEFINI . Sa fi fost el masurat si documentat de catre mari savanti ai lumii noastre ? s-au , este un fenomen explicativ al vietii omului ?. Timpul este un bun pretios al omului , caci in definitiv , ptr fiecare om , timpul este numai acela care-i revine fiecaruia pe durata vietii sale . Dictionarul arata ca timpul este una dintre formele fundamentale de existenta a materiei in miscare ............. iar in unele se mai adauga faptul ca exprima succesiunea si simultanietatea proceselor realitatii obiective . Evident ca aceste definiri sint greoaie ptr omul de rind ; si mai putin la indemina oamenilor cu mai multa stiinta de carte . Pai...sa stam si sa gindim [nu compex]. Mintea complexa a omului , depaseste orice RATIUNE DUMNEZEIASCA , ptr simplu fapt ca crede cea ce nu exista ; si nu crede ceea ce exista . Desigur cazuri de acest gen se gasesc in diferite texte biblice . Daca sub ochii nostri se petrec o serie de lucruri[evenimente] ce ne dau peste cap mintea si ratiunea noastra , cum putem intelege alte lucruri nepetrcute ce nu tin de logica si gindirea noastra . Timpul pastreaza multe taine , datorita carora definirea ce i se da pluteste inca in imprecizie . Poate ati simtit si dumneavoastra citeodata , cind parem deconectati de timpul care trece , s-au , nu sesizam acest lucru , cu sau fara voia noastra . In fine , cel ce va crede ca timpul are masura se inseala . In continuare vom vedea ce anume elaboreaza timpul in gindirea omului .-----------CUM SI-A DAT SEAMA OMUL DE TIMP?---In perioadele foarte vechi , spre deosebire in tinuturile calde , omul nu avea elemente cu ajutorul carora sa isi de seama de trecerea timpului . Succesiunea zi--noapte , deci lumina-intuneric , era ptr el singurul lucru concret , intr-o monotonie din care nu putea totusi defini trecerea timpului . In tinuturile polare , nici macar aceasta depanare de zi-noapte nu aparea clara , caci zilele si noptile de-a lungul Pamintului devenea monotone-[Soarele se roteste-[trecerea] deasupra orizontului [perioada noptilor albe] sau ramine sub linia de orizont a Pamintului , intunericul punind stapinire vreme indelungata peste locurile acelea inghetate] . Asadar , se pot stabili mai multe durate de timp : ZILE , ANOTIMPURI , ANI . La STONEHENGE , in ANGLIA , se pastreaza inca un grup de blocuri alungite de piatra , asezate in cerc , datind din epoca preistorica-[ETAPA NEOLITICULUI] a carui existenta si rinduire au plutit multa vreme in mister , si care , in prezent pare a se fi lamurit ca este vorba de un -CALENDAR PTR O ZI- , cum i sa spus . Este vorba de ZIUA SOLSTITULUI DE VARA -22-IUNIE- , cind SOARELE rasare o singura data pe an din dreptul unei anumite coloane a grupului , aruncind o lumina semeata asupra monolitilor din fata . Desigur ca vom spune ca nu e mare lucru . Oricum , vremurile dintii , nu se potrivesc cu etapele epocii in care traim astazi . Inca din acele vremuri departate , oamenii au simtit nevoia de a fixa intr-un fel trecerea timpului si durata lui . Cu 4000 mii de ani in urma la BABILON , invatatii urmareau mersul LUNII pe cer si schimbarile formei acesteia [fazele lunii] , de la cea de secera ingusta pina la cercul plin [luna plina] , constatind ca TIMPUL scurs intre cele doua faze extreme este de 29 de zile si jumatate . Dupa astrul respectiv intervalul acesta a fost numit LUNA . Ei au observat ca in cursul unui an se desfasoara 12 asemenea lunii . TIMPUL a ajuns astfel sa fie masurat in ANII-[marcati de cum li se parea atunci de rotirea SOARELUI in jurul PAMINTULUI si nu invers] de LUNII-[marcate de invirtirea LUNEI] ; si de ZILE-[observate prin repetarea luminii si intunericului , deci o rotație completă a planetei,24 de ore]. Aceastea explicau in mare parte , legatura intre miscarea astrilor si , determinau fixarea datelor diferitelor sarbatori religioase ori de stat , deoarece impartirea timpului a fost preluata de preoti atit in VECHIUL EGIPT cit si in BABILON . Pentru a da AUTORITATE SACRA acestor orinduiri pe care toti supusi trebuia sa le adopte , CLERUL INALT invaluia cunostintele despre astrii in mister si le transmitea poporului ca fiind VOINTA ZEILOR . Studierea cerului cu mijloace putin perfectionate din aceea vreme , cind se credea ca SOARELE se invirte-[roteste] in jurul PAMINTULUI [miscare aparenta] si nu invers , cum este in realitate , a stat la baza crearii unei stiinte , care s-a dezvoltat in timp-[ASTROLOGIA] , ce era deosebit de venerata . Astrologii erau preoti , iar cunostintele insusite prin studierea miscarii astrilor constituiau TAINE care nu trebuiau cunoscute decit de inaltul CLER , care a obtinut prin aceasta o pozitie puternica in stat , ce depasea de multe ori pe cea a SUVERANULUI . Pe baza cunostintelor astrologiei se fixau nu numai sarbatorile religioase , dar si calendarul aplicat in treburile zinice , in afaceri comerciale , in navigatie ..etc . Ea a dat posibilitatea unor profetii , in legatura cu desfasurarea viitorului . Tot in acea perioada , pe baza pozitiei astrilor sa creat ZODIACUL . Dupa credinta oamenilor din acele vremuri , ZODIACUL determina trasaturile firii , insusirile fizice si cele morale ale persoanelor dupa perioada din anul nasterii . Fiecare sector ale celor 12 constelatii aveau un corespondent intr-un interval de aproximativ o luna si , era marcat prin simbolul constelatiei respective . De la ECHINOCTIU DE PRIMAVARA incepea ZODIA BERBECULUI [21-MARTIE-20-APRILIE] , urmata de cea a TAURULUI [21-APRILIE-20-MAI] , apoi GEMENI [21-MAI -21-IUNIE] . De la SOLSTITIU DE VARA incepea ZODIA CANCERULUI [RAC][22-IUNIE-22-IULIE], urmata de cea a LEULUI [23-IULIE-22-AUGUST] , si de cea a FECIOAREI[23-AUGUST-22-SEPTEMBRIE] .Cu ECHINOTIU DE TOAMNA incepe ZODIA BALANTEI[23-SEPTEMBRIE-22-OCTOMBRIE] urmata de cea a SCORPIONULUI[23-OCTOMBRIE-22-NOIEMBRIE] , si de cea a SAGETATORULUI [23-NOIEMBRIE-21-DECEMBRIE] . Iar SOLISTITIU DE IARNA urmat de ZODIA CAPRICORNULUI[22-DECEMBRIE-19-IANUARIE] , urmata de a VARSATORULUI[20-IANUARIE-18-FEBRUARIE] , si a PESTILOR[19-FEBRUARIE-20MARTIE] . Dupa credinta mistica din antichitate , fiecare constelatie exercita o anumita influenta asupra celor nascuti in perioada respectiva , hotarindu-le un anume destin . Credinta influentelor zodiacale a continuat , facindu-se anumite calcule ptr a stabili HOROSCOPUL persoanelor , pe baza caruia astrologii pretindeau ca pot prezice viitorul fiecaruia. O influienta deosebita a avut in aceasta privinta ASTROLOGUL SI MEDICUL- FRANCEZ --MICHEL DE NOSTRE-DAME [NOSTRADAMUS]-1503--1566 , autorul unei lucrari cu profetii intitulata , CENTURIES . Astrologia a adus reale servicii in dezvoltarea cunostintelor astronomice . Preluata de vechii greci , acestia au despartit-o de religie si i-au imprimat un caracter mai stintific ; iar matematicienii de renume aducindu-si si ei contributiile lor treptat , ce au indrumat cunostintele pozitive din acest domeniu astronomic . Abia in sec al-16-lea COPERNIC [1473-1543] sa dovedit greseala conceptiei GEOCENTRISTE , in care toate astrele , inclusiv Soarele s-ar invirti in jurul PAMINTULUI aflat in centrul UNIVERSULUI , fundamentind SISTEMUL HELIOCENTRIC , in mijlocul caruia SOARELE ar constitui locul central . Corectari esentiale au fost aduse in vremurile urmatoare de GIORDANO BRUNO[1548-1600] ,care a introdus ideea de UNIVERS INFINIT , si care a fost intemnitat in 1592 , apoi ars pe rug , precum si de marii astronomi ai lumii , parasindu-se conceptia HELIOCENTRICA , si dovedindu-se ca UNIVERSUL NEMARGINIT este format din numeroase constelatii asemanatoare cu sistemul nostru solar . TIMPUL a fost astfel masurat in raport cu miscarile planetei noastre TERRA in spatiul cosmic .-------------------------------------------------VECHILE-CALENDARE----------Omul a simtit necesitatea organizarii pe etape a muncilor care asigura existenta aceastora , intrucit anumite activitati nu se pot desfasura fara statornicia unor termene precise ; iar altele trebuie sa tina seama de periodicitatea climatica . Nu este de mirare ca primele calendare perfectionate au aparut la babiloneni , in MESOPOTAMIA DE SUD . Cunoscind bine bolta cereasca , preotii astronomi din BABILON au impartit zodiacul , adica briul-[de la apus la rasarit] ce se extinde de-o parte si alta a eclipticii pe care o strabate PAMINTUL in jurul SOARELUI-[dar carora li se parea ca este drumul SOARELUI]- in 12 sectoare , denumite dupa constelatiile aflate in fiecare dintre ele . Intrucit si LUNA se roteste in cursul unui an de 12 ori in jurul PAMINTULUI , au stabilit un calendar cu anul de 360 de zile , impartit in 12 luni egale de cite 30 de zile . De aceea sa spus , pe drept cuvint , ca numai anul si luna au baze stintifice , coresponzind miscarii corpurilor ceresti , pe cind saptamina si ora sint diviziuni de timp conventionale , faurite de superstitie [numarul de zile al saptaminii corespunzind cifrei mistice 7 , iar ora , fiind o diviziune a cifrei 60] . Ele au intrat mult in obisnuinta omului , de altfel se pastreaza si in continuare . Zilele saptaminii erau numite in antichitate cu numerele celor 5 planete cunoscute pe atunci : MARTE [in latina MARTIS] , MERCUR [MERCURIS] , JUPITER [JOVIS] , VENUS [VENERIS] , SATURN[zi denumita in latina SIMBATA] , prima si ultima zi fiind ziua LUNII[LUNIS] , si ziua SOARELUI [DOMINICA de la DOMINUS DEI] . Este interesant ca si popoarele nordice , germanice au pastrat sensul primordial , doar ca denumeau zilele saptaminii cu numele zeilor lor corespuzatori in mare parte ca rosturi cu cei ai mitologiei romane . Dam de exemplu , denumirile din limba engleza , imprumutate inainte de toate de la zeii norvegieni : TUDESDAY [marti] dupa TIW , zeul norvegian al razboiului , la fel ca MARTE al romanilor , WIDNESDAY[miercuri] dupa WODEN , zeul furtunilor , TUNSDAY [joi] dupa THOR , zeul fulgelelor , FRIDAY[vineri] , dupa FRIGG sau FREYA , zeita dragostei , SATURDAY[SIMBATA] , dupa SATURN , zeul roman al agriculturi ; in tinuturile reci ale SCANDINAVIEI , agricultura se practica rar, neavind un zeu propiu al ei . Denumirile primei si ultimei zile ale saptaminii sint luate de la acelasi corpuri ceresti : MONDAY-[ziua LUNEI] si , SUNDAY-[ziua SOARELUI] . Am enumerat aceste asemanari ptr a arata ca insasi denumirile zilelor saptaminii sunt imaginate simbolistic . Ele s-au mentinut peste milenii , obisnuindu-ne cu aceste denumiri , incat , cu greu s-ar mai gindi cineva sa le schimbe . Alt calendar vechi era si cel egiptean . In aceasta tara preotii se ocupau cu astronomia , cu impartirea timpului , de unde marea autoritate de care se bucurau . Primul calendar intocmit de ei a fost cu peste 4000 ani i.e.n. . Pina tirziu sa pastrat in istorie --- chiar in perioada in care crestinismul detinea puteri mari in ierarhia de stat . Ca si calendarul BABILONEAN , cel EGIPTEAN considera anul de 360 de zile si il impartea in 12 luni de cite 30 de zile , doar ca , observind ca acestui an ii lipsesc 5 zile ptr a se identifica cu ANUL ASTRONOMIC , astfel ca la fiecare sfirsit de an li se adaugau zilele atribuite . Cu toata corectarea facuta , ANUL EGIPTEAN DE 365 DE ZILE - desi mai bun decit cel BABILONEAN --nu corespundea cu precizie observatiilor astronomice . Se pierdea in fiecare an un sfert de zi , care , acumulata in timp , ducea la dereglari[decalari] insemnate , chiar in trecerea de la un anotimp la altul . Pentru a corecta aceasta raminere in urma , SUVERANUL ELENISTIC AL EGIPTULUI , PTOLEMEU AL-3-LEA EVERGETUL , care a domnit intre anii-246--222-i.e.n. , face o reforma a calendarului [238-i.e.n.] introducind cite o zi la fiecare 4 ani , astfel creindu-se ANUL BISECT , mai lung cu o zi . Aceasta corectare nu a fost insa admisa de preoti , intrucit schimba rutina celebrarii sarbatorilor religioase . A trebuit sa treaca 2000 de ani ca imparatul roman IULIUS CEZAR sa impuna inovatia lui PTOLEMEU , si s-o adopte in calendarul-[iulian] care-i poarta numele . Daca cele 2 calendare vechi--BABILONEAN--EGIPTEAN--au rezultat din necesitati agricole [si bineinteles din ratiuni religioase] , in tinuturile unde pastoritul era ocupatia principala a locuitorilor , se simtea de asemenea , necesitatea unei bunei cunoasteri in impartirea timpului . Pastorii isi aveau anumite date ptr folosirea pasunilor la campie si a celor de munte , in raport cu desfasurarea deplasari turmelor [PENDULARI TRANSHUMANTE] . Acestea culminau in munti nostri cu serbarile numite NEDEI , ce a avut un rol determinant in desfasurarea vietii satelor de pastori , astfel ca , in unele zone se considera nedeia mai importanta decit ANUL NOU -- numarind chiar anii de la o nedeie la alta . De altfel , descoperirile arheologice din muntii ORASTIEI atesta printr-o impresionanta constructie de piatra aflata acolo - ca dacii aveau un calendar cu anul de 365 de zile pe care-l adoptasera , se pare , de la egipteni , unde afirma HERODOT ca ZAMOLXIS si-a desavirsit studiile . Negutatorii/negustori si navigatorii isi aveau , de asemenea , date calendaristice ale sosirii si plecarii caravanelor , ori a corabiilor , deci a primirii si descarcarii marfurilor . De exemplu , Vechiul calendar ebraic considera ca ziua incepe la apusul Soarelui , iar saptamina se incheia vineri seara , dupa care urma-- SABBATH-UL , zi de odihna . Dupa acel calendar anul incepea in septembrie si avea o durata de -353-385- de zile , fiind impartit in 12 luni fiecare avind -29--30-zile. Pentru corectarea raminerilor in urma , se adauga a-13-a luna de 7 ori intr-o perioada de 19 ani . Dupa cum se vede , era destul de complicat si confuz , chiar neclar , ptr perioadele ce-au urmat . In CHINA sa mentinut pina nu demult vechiul calendar chinezesc [stabilit in anul 2397 i.e.n.] in care zilele erau grupate in intervale de cite 60 , cu decalaje anuale mari si ramineri in urma . De mai multe decenii sa adoptat , in paralel , si actual calendar EUROPEAN [gregorian] , numit de chinezi HSI-EI . In lumea mahomedana , calendarul ''PORUNCIT DE ALAH'' cum scrie in CORAN , are 12 luni , dar , intrucit nu tine seama de durata rotiri PAMINTULUI in jurul SOARELUI , lunile trec de la un anotimp la altul -- ca unele sarbatori care mai demult se tineau iarna , au ajuns acum in toiul verii . Intrucit -RELATIILE-INTERNATIONALE - mai strins corelate dupa descoperirea unor mari zacaminte de petrol , acestea obliga la o anumita regularitate a datelor . Unele tari islamice folosesc , in paralel si actualul calendar EUROPEAN [cu dubla datare a fiecarei zile] , fara a parasi pentru trebuinte propii , vechiul calendar , considerat sfint . Spre exemplu , Vechile calendare ale AMERICII PRECOLUMBIENE foarte interesant ptr fundamentarea sa pe observatii astronomice precise , era si cel al populatiei MAYA din AMERICA CENTRALA , ce ajunsese la un inalt stadiul de civilizatie , insa cu unele lacune/erori . Calendarul lor , intocmit cu circa 2 mileni in urma , anul avea 365 de zile . Anul era impartit in 18 luni de cite 20 zile , la sfirsitul fiecarui an adaugindu-se 5 zile . Ca perioada mai lunga [intr-un fel comparabila cu secolul nostru] era socotita cea de 52 de ani -- de unde si dificultatea de a face o paralela cronologica a istoriei lor cu a noastra , adica un alt tip de numerotare . DIN CELE CITEVA EXEMPLIFICARI ARATATE MAI INAINTE , SE VEDE CAT DE DIVERSIFICATA A FOST MASURAREA TIMPULUI IN DIFERITE REGIUNI ALE GLOBULUI TERESTRU , SI CIT DE MARI DEOSEBIRI DE DATARE S-AU MENTINUT PINA IN PERIOADELE APROPIATE IN ZILELE NOASTRE . ----------[-AUTOR-V.TUFESCU-]-