---In afara miscarii de rotatie , de pe urma careia rezulta impartirea timpului in zile , si nopti , PAMINTUL efectueaza si o alta miscare in jurul SOARELUI , numita MISCARE DE REVOLUTIE-[vazut din spatiu] ,care marcheaza anul , intrucit se produce in -365- de zile si un sfert . Am aratat mai inainte ca acest surplus de un sfert de zi [-5- ore -48- minute -45,7- secunde] a facut necesara introducerea in calendar a unei zile in plus la fiecare -4-ani , cind avem un an bisect-[vezi -Timpul si Spatiul] . Pentru ca PAMINTUL-[vazut din spatiu] sa revina in acelasi punct pe orbita sa in jurul SOARELUI , dupa un an , el se misca pe o traiectorie circulara putin turtita [eliptica] in cuprinsul careia SOARELE-[vazut din spatiu] ocupa unul din focare. Aceasta orbita poarta numele de --ELIPTICA- . Daca distanta de la PAMINT la SOARE este in medie de -150- milioane de kilometri , data fiind ruta in forma de elipsa , intr-o perioada a anului [la-3-ianuarie] planeta noastra este mai aproape de SOARE , la o distanta de -147- milioane de kilometri , iar punctul pe orbita atins atunci s-a numit -PERIHELIU . In toiul verii [la-4-iulie] PAMINTUL ajunge la AFELIU , la cea mai mare departare de SOARE , si anume la 152 mil kilometri . Indepartarea sau apropierea acestuia de SOARE nu are nici o insemnatate in privinta incalzirii PAMINTULUI . Dealtfel diferenta de distanta intre -AFELIU- si -PERIHELIU- este mica , doar de -3,3- la suta . Totusi oameni de stiinta au incercat sa controleze daca indepartarea de astrul central provoaca o schimbare in cantitatea de energie primita pe PAMINT . Se pare ca nu . Doar ca apropierea de SOARE in perioada iernii noastre din emisfera nordica ar produce o moderare a rigorilor iernii , care sint mai accentuate la -AFELIU- ptr emisfera sudica . Un fapt mult mai insemnat , si determinat ptr impartirea timpului , este ca fata de planul elipticei globul pamintesc prezinta in permanenta o anumita inclinare a axei polilor . Aceasta se masoara prin unghiul pe care-l face PLANUL-ECUATORIAL-AL-PAMINTULUI -[vazut din spatiu], cu planul elipticei care este de --23--de grade si --27--de secunde-[generalizat-23,5-grade] ; iar inclinarea axei polilor fata de eliptica este de --66-- de grade si--33--de secunde , adica diferenta pina la unghiul drept de --90-- de grade . Inclinarea axei polilor fata de --eliptica-- are o insemnatate extrem de mare in desfasurarea starilor de timp , in insasi pulsarea vietii dupa zone pe planeta noastra , dar de asemenea , are o insemnatate deosebita in impartirea anului , caci , in calatoria sa pe orbita , PAMINTUL trece prin patru puncte critice , care marcheaza momente de mult mai mare valoare astronomica in impartirea anului , decit lunile calendaristice . Cele doua SOLISTITII si doua ECHINOCTII . Cind calota nordica a globului pamintesc este cel mai mult inclinata spre SOARE , atunci aflindu-se in plina bataie a razelor acestuia , fapt ce se produce la --21--22--iunie , fiind solstitiu de vara . Peste -6-luni , la --21--22--decembrie , cind emisfera sudica se afla indreptata spre SOARE-[vazut din spatiu] , fiind solstitiul de iarna . In rotirea lui pe orbita , globul pamintesc ajunge , in intervale intermediare , primavara si toamna , sa fie orientat astfel ca ambii poli se afla in pozitii identice fata de SOARE-[vazut din spatiu] , nefiind unul mai inclinat ca celalalt , razele astrului principal cazind perpendicular si ating tangent cei doi polii . In aceste pozitii ,PAMINTUL se afla la echinoctii : Cel de primavara -- care se produce la --20--21--martie , si cel de toamna care survine dupa--6--luni la --22--23--septembrie . -------------------------------------------SA URMARIM CELE --4--POZITII CRITICE PE ORBITA-[vezi poza de la titlu]- , PTR A VEDEA CE MARCHEAZA STARILE DE TIMP PE PLANETA NOASTRA . --- SOLISTITIU -DE-IARNA [denumirea de iarna se refera la emisfera noastra , ptr ca in cealalta parte este tocmai vara australa] , se caracterizeaza prin urmatoarele fapte deosebit de importante : --- Partea iluminata a globului pamintesc [asa numitul cerc de iluminare] cuprinde in emisfera australa intreg cercul polar antartic , unde lumina se intinde pina la pol si lasa in umbra , adica noapte , cercul boreal polar si intreg spatiul pina la POLUL NORD . Ziua si noaptea sunt inegale pe cea mai mare parte a globului pamintesc , cu exceptia fisiei dea lungul -TROPICULUI-CAPRICORNULUI , unde razele cad vertical . In intreaga emisfera boreala , unde traim noi , noaptea este mai lunga ca ziua si devine din ce in ce mai lunga la cercul polar , unde noaptea este de --24-- de ore , ajungind la POLUL NORD lunga de jumatate de an . In acelasi timp , in emisfera sudica zilele sint cele mai lungi iar dincolo de cercul polar [unde dureaza 24 de ore] , se prelungeste zilele si saptaminile in sir , astfel ca ajungind la POLUL SUD ziua tine fara intrerupere -6--luni de zile . Sint lungile zile polare -- deoarece inaltimea SOARELUI deasupra orizontului se produce pe o traiectorie foarte apropiata de orizontala -[adica-23-de grade fata de privirea dreapta a ochiului omenesc -- mai bine spus -- toata ziua arata ca primele ore ale diminetii orele -8-9- am] , ceea ce se explica prin faptul ca , ziua dureaza saptamani si luni de zile in sir . Chiar la ecuator SOARELE nu mai sta deasupra capului , ci are o inclinare --in miezul zilei-- de -66- de grade si jumatate . Mai spre nord inaltimea SOARELUI deasupra orizontului scade treptat . La TROPICUL RACULUI ajunge doar la --43-- de grade , iar la latitudinea BUCURESTIULUI salta --25-- de grade , ajungind la cercul polar , tangent cu orizontul , iar mai departe spre pol , ramanand mereu sub orizont saptamini si luni in sir . In emisfera sudica situatiile se inverseaza : La TROPICUL CAPRICORNULUI --SOARELE se afla chiar deasupra capului , adica la --90--de grade , fata de orizont . In acea zi omul si toate obiectele nu au umbra acolo . In tinuturile corespuzatoare latitudinii tarii noastre , din emisfera australa , SOARELE salta sus aproape de -ECUATOR- . La cercul antartic astrul atinge --47--de grade inaltime , adica mai sus decit pozitia pe care o are la tropicul nordic . Este cald si multa lumina . La Polul Sud ,-SOARELE-[vazut de pe pamint] se roteste mereu deasupra orizontului , atingind inaltimea de --23--de grade si jumatate -[nu se salta mult deasupra orizontului -- toata ziua arata ca dimineata], ce a ce explica excesul de lumina si chiar acumularea de caldura . Este lunga zi polara australa .-[invers decit la polul nord , unde este intuneric , adica noapte polara] .--LA--SOLSTITIUL DE VARA--situatiile se inverseaza , intrucit , emisfera nordica fiind inclinata spre SOARE , primeste din plin razele acestuia , prezentind o iluminare mai indelungata [zilele mai lungi la toate latitudinile] , si mai puternica , intrucit astru zilei se ridica mai sus deasupra orizontului , de unde si puterea de incalzire mai mare a razelor solare in emisfera noastra . Noptile sint cele mai scurte din intregul curs al anului , ajungind la latitudinea cercului polar la asa numitele --nopti-albe--, cunoscute in PENINSULA SCANDINAVIEI , in nordul FINLANDEI , si in fosta U.R.S.S. . Pe linia cercului polar arctic , la solistitiul de vara , SOARELE-[vazut de pe pamint] nu apune timp de--24--de ore , iar mai la nord lumina zilei dureaza saptamini in sir [la polul nord ziua dureaza --6--luni din an , cu toate ca SOARELE nu se inalta mult deasupra orizontului -- doar cu -23-de grade si jumatate] . Viata se intensifica prin venirea pasarilor calatoare , iar vegetatia creste cu exuberanta . -----------------------------ECHINOCTIILE--sunt ce a ce le arata insusi numele , care provine din cuvintele latine -AEQUUS = EGAL si NOX = NOAPTE ; aceasta vrea sa spuna : zilele egale cu noptile . Ele se produc dupa cum am aratat--PRIMAVARA--20-21-MARTIE- si-TOAMNA--22-23--SEPTEMBRIE . In aceste zile axa globului pamintesc este astfel orientata fata de SOARE , ca ambele emisfere par simetrice fata de astrul central al sistemului nostru planetar , razele lui cazind perpendicular pe ecuator , atingind ambii poli ai PAMINTULUI . Cercul de iluminare trecind in lungul meridianelor facand ca ziua sa fie egala cu noaptea avind fiecare -12-ore .[-am aratat ca in realitate se produce din cauza diametrului -DISCULUI-SOLAR- si al refractiei din atmosfera --o prelungire a zilei in detrimentul intunericului] . La echinoctii , SOARELE rasare exact din punctul care indica estul [in restul anului locul unde se iveste discul solar [adica la orizont se deplaseaza mereu] si apune spre punctul cardinal vest-[Ecclesiastul 1/5,6] . La poli , SOARELE se roteste pe linia orizontului -24-de ore , dupa care schimba pozitia fata de orizont : dupa echinoctiul de primavara , in emisfera boreala el se inalta treptat mai sus , iar la -POLUL-SUD- coboara sub orizont , intunericul cuprinzind intreaga zare ptr mai multe luni in sir [incepe lunga noapte polara] . La ECUATOR SOARELE apare la orizont exact in punctul cardinal est si se inalta perpendicular pe linia orizontului , ajungind la amiaza deasupra capului , la punctul cel mai inalt al boltii ceresti . Cele -4- momente esentiale ale parcursului globului pamintesc pe orbita sint prea vizibile la orice latitudine ptr ca ele sa nu fi fost luate in seama la impartirea timpului . Ele determina la latitudinile mijlocii-- unde se afla situata tara noastra -- separarea celor -4- anotimpuri , iar de la cercul polar spre poli , cite un anotimp de noapte si unul de zi ; in zonele subecuatoriale un anontimp ploios si unul arid . Indeosebi in tinuturile subtropicale mediteraneene [in sudul EUROPEI] si in cele temperate , unde s-au dezvoltat marile civilizatii ale omenirii , cele -4- momente critice au fost bine marcate in calendare . Geneza / Facerea cap 1/14 ,,,Si a zis D-zeu : Sa fie luminatori pe taria cerului ca sa lumineze pe Pamant , sa desparta ziua[Soarele] de noapte[Luna] , si sa fie semne ca sa se deosebeasca anotimpurile , zilele si anii'''[Constelatiile si Astrologia]
