Secretele Vaticanului 12/2

Secretele Vaticanului 12/2 . Cetatea Vaticanului , 21 decembrie 1981 . De 8 zile este in vigoare ,,starea de razboi''. In aceasta zi de luni , cu putin inainte de miezul noptii , Ioan Paul al-2-lea il intampina in pragul apartamentului sau pe monseniorul Bronislaw Dabrowski , episcop adjunct al Varsoviei si Secretar general al Confederatiei Episcopale Poloneze , pe care-l il imbratiseaza si-l conduce in biroul sau , ptr o indelunga discutie particulara . In fine , papa avea sa discute despre informatii sigure legate de situatia din Polonia . Conversatia cu monseniorul Dabrowski se dovedeste capitala . Prelatul , in mare secret , il putuse intalni pe Lech Walesa in vila unde este detinut , nu departe de Varsovia . El stie ca presedintele sindicatului Solidaritatea , in ciuda ofertelor de colaborare si ale presiunilor asupra lui , nu va ceda . Ii explica suveranului pontif ca , fata de propunerile ,,incapatanatului'' Jaruzelski , conferinta episcopala poloneza a optat ptr o atitudine de fermitate : Nici nu se va propune/pune problema ca Biserica sa accepte un dialog cu puterea militara , atata vreme cat va dura starea de razboi . Dupa acest schimb de pareri , Ioan Paul al-2-lea , in deplina cunostinta de cauza , ia o decizie capitala : Nu va abandona Solidaritatea . Semnalul rezistentei va fi dat in seara de 24 decembrie , cand el insusi va aprinde la fereastra o lumanare care avea sa arda toata noaptea de Craciun , cum zeci de mii de lumanari vor arde in cele patru colturi ale lumii . Si aceasta poate fi o marturie de.......solidaritate . Hotarat sa-l sustina pe Walesa si pe prietenii lui in pofida teribilei lovituri date acestora , Ioan Paul al-2-lea face o alegere cruciala , fiidca , el este un papa si nu un simplu preot al unei parohii din Gdansk -- s-au -- chiar arhiepiscop de Cracovia . Dar miza este prea mare , din punctul sau de vedere , depasind uneori conjunctura poloneza . Daca puterea comunista isi va regla conturile cu societatea poloneza asa cum procedase in Berlinul de est in 1953 , la Budapesta in 1956 , la Praga in 1968 , atunci s-ar spulbera toate sperantele de a mai scapa vreodata de cosmarul totalitarist . Solidaritatea nu inseamna numai un sindicat de 10 milioane de membri , o miscare social-exceptionala de putere , ci inseamna forma cea mai sofisticata pe care a putut s-o ia o opozitie de masa intr-un sistem comunist , dovada ca victoria este posibila fara o contrarevolutie armata , fara varsare de sange . Daca aceasta forma de actiune non-violenta ,,legalista'' , este destinata esecului , atunci nu s-ar mai putea concepe , in viitorul apropiat , decat gesturi de disperare si terorism . Miza se dovedeste colosala . Este morala si politica in acelasi timp ce depaseste cu mult cadrul Poloniei . Este morala si politica in acelasi timp , si , depaseste cu mult cadrul Poloniei . Ioan Paul al-2-lea explica in mesajul sau de Craciun : ,,,Fie ca forta binelui sa triumfe asupra fortelor raului ....Fie ca forta justitiei , respectului fata de om , a dragostei de patrie sa triumfe asupra fortelor adverse care inseamna ura si distrugere nu numai fizica , dar si morala''' . Papa vede mai departe. Lansandu-se in lupta , el nu se multumeste sa apere valorile universale pe care le intruchipeaza sindicatul interzis , adica : Nonviolenta , Solidaritatea , Libertatea . El intelege de asemenea sa salveze insasi organizatia Solidaritatea , ca partener al unui viitor dialog cu puterea . Linia politica este trasa si nu avea sa se mai schimbe : ,,Trebuie sa se revina la dialogul dintre putere si societate , trebuie regasita calea unei intelegeri nationale care sa nu fie un targ din care unul sa iasa pacalit fata de celalalt'' . Dupa 1 ianuarie 1982 , Ioan Paul al-2-lea isi va confirma pozitia , in mod solemn , in timpul rugaciunii ,,angelus'' , in fata a zeci de mii de pelerini , printre care flutura , ici-colo , cateva stegulete cu ,,Solidarnosc'' . Papa il saluta cu mina si/s-au privirea , si se sprijina pe aceasta demonstratie militanta ptr a aminti cu putere dreptul muncitorilor de a constitui sindicate independente , si de a se bucura de drepturile lor familiale si individuale : ,,Este vorba de o chestiune importanta , nu numai ptr o tara anume , ci ptr istoria omenirii'' . Multimea aplauda pe papa , care adauga , astfel incat nimeni sa nu mai aiba vreo indoiala : ,,Solidaritatea apartine , din acest punct de vedere , patrimoniului tuturor natiunilor'' . Papa nu neglijeaza totusi politica la nivel inalt . Cateva zile mai tarziu , el se adreseaza , ca in fiecare an , Corpului Diplomatic , printr-un discurs de o mare tinuta . El reaminteste ca Biserica a facut din apararea dreptului ,,Individuale'' ale omului , dar si din drepturile ,,nu mai putin sacre'' ale natiunilor , o prioritate a actiunilor sale diplomatice , si denunta , in mod solemn , sechelele Conferintei de la Yalta : ,,Impartirea sferelor de hegemonie , care s-ar fi putut datora unei situatii deosebite , nu ar trebui sa-si justifice continuitatea , cu atat mai mult cu cat ele tind sa limiteze suveranitatea celuilalt'' . Dupa o luna , pe 12 februarie , reprezentantului Sfantului Scaun la Conferinta de la Madrid asupra securitatii si cooperarii in Europa-[CSCE] , monseniorul Silvio Luoni , precizeaza : ,,,Vaticanul este hotarat sa nu renunte la actiunea sa , chiar daca solidaritatea altor popoare ale Europei s-ar atenua , dintr-un considerent s-au altul'' . -------------------------------------------------O MODALITATE DE A IESI DIN RAZBOI ? Varsovia , 16 iunie 1983 orele 17 . Cand Sfantul Parinte aterizeaza pe aeroportul din Varsovia-Okecie , comentatorii sunt impartiti deja in grupuri cu fel de fel de intrebari: Este justificata venirea papei , oficial ptr a-600-a aniversare a sanctuarului de la Czestochowa - avand in vedere ca ,,starea de razboi'' nu este ridicata ?....Ca guvernul polonez nu i-a [permis sa mearga la Gdansk ?.....Ca majoritatea conducatorilor opozitiei , printre care Bronislaw Geremek , Wladyslaw Frasyniuk , Jacek Kuron si cca 700 de membri ai Solidaritatii se afla in inchisoare ? .....Nu cumva face jocul generalului Jaruzelski , avid de recunoastere internationala ? Dar Ioan Paul al-2-lea , abia sosit , da tonul acestor comentarii , declarand ca i-ar fi facut placere sa mearga el insusi ,,Sa-i viziteze pe toti bolnavii si pe toti prizonierii'' , cerandu-le acestora ,,Sa ramana aproape de el cu spiritul'' . Si , de parca asta n-ar fi de-ajuns , el aminteste de locurile ,,Unde nu-i este cu putinta sa mearga de data asta'' . Aluzie transparenta la Gdansk , unde Lech Walesa , ,,persoana particulara'' in ochii guvernului , cu domiciliul fortat in apartamentul sau pazit de zeci de militieni , este nevoit sa priveasca sosirea Sfantului Parinte la Televizor . In realitate , papa isi ajutase compatriotii chiar inaintea aterizarii sale la Varsovia , dat fiind pregatirea in sine a calatoriei din 1983 ce se dovedise la fel de importanta ca si vizita . In vreme ce societatea poloneza nu fusese niciodata atat de amenintata de descurajare , perspectiva regasirii acelei atmosfere de calatorie-miracol din 1979 fusese ca un factor de ridicare a moralului : Nenumaratele reuniuni practice , multiplele intruniri de reflectie spirituala in cele 4 colturi ale Poloniei au reprezentat un mod de a nu cobora stindardul : De exemplu , pentru Biserica , de a picura balsam in inima credinciosilor .....Pentru Solidaritatea , de a afirma ca sindicatul exista inca .......Pentru toata lumea , de a intretine flacara sperantei....etc , etc . Cand papa , in al sau mobil-[papamobil] cu geamuri blindate , soseste in centrul Varsoviei , tasneste cate un strigat , pe ici-colo , in pofida indemnelor la moderatie , si in pofida riscurilor la care este expus : ,,So-li-darnosc......So-li-darnosc''. Trecuse cca 500 de zile de cand asteptau acest moment . La fel , si in seara de 18 iunie , la Czestochowa , unde un serviciu de ordine coplesitor , in randurile stranse , confisca pina si cea mai neinsemnata pancarta , atunci cand o multime de sute de mii de tineri emotionati , cu lacrimi in ochi il intampina pe papa cu formidabile ovatii . Sfantul Parinte , vede desfasurandu-se brusc zeci de pancarde imense , care scapasera perchezitiilor politienesti , fluturand in crepuscul sigla interzisa ,,SOLIDARNOSC'' . Papa avea sa raspunda acestui plans nesfarsit a unui intreg popor cum ar fi , studenti , muncitori , agricultori , intelectuali ...etc , printr-un discurs bine tintit , axat in jurul a trei valori : Adevarul , inainte de toate , Solidaritatea , si mai ales Victoria , asupra careia insista . In plina ,,stare de razboi'' , paradoxul nu este decat aparent : ,,Nu exista alta victorie decat cea morala'' rostind el pe stadionul celei de-a 10-a aniversari , pe 17 iunie . La Czestochowa , duminica pe 19 , 1 milion de oameni formeaza V-ul victoriei , in vreme ce Ioan Paul al-2-lea depune la picioarele Madonei Negre de la Jasna Gora , in chip de ex-voto , braul alb , ciuruit de gloante , pe care-l purtase in ziua atentatului a carui victima cazuse pe 13 mai 1981 : ,,Nu te lasa invins de rau , fii invingatorul raului prin bine'' --aminteste papa-- , citandu-l pe Sfantul Pavel . Mai putin spectaculos si mai putin inteles la vremea aceea , suveranul pontif pune de asemenea jaloanele unei rezolvari a crizei prin ,,dialog social'' . Pe aceasta tema , el da dovada de o precizie remarcabila : ,,Tinand seama de interesele diferitelor grupuri , un schimb de idei si opinii pe cale pasnica trebuie sa aiba loc constant , prin dialog , in cadrul exercitarii libertatilor si al indatoririlor democratice ptr toti , gratie structurilor de participare si a multiplelor instante de conciliere ..... .Cu ce pret ? Pentru putere , nimic mai limpede : Este destul de usor , sa traga o linie ptr acordurile de la Gdansk . Biserica si Statul , facand abstractie de orice patriotism , s-ar regasi intr-o ,,intelegere'' institutionala , in acelasi timp noua si ,,constructiva''. Lasand in urma sindicatul Solidaritatea-[Solidarnosc] , Sfantul Parinte este pregatit ptr aceasta concesie ? Un prim raspuns este dat pe 22 iunie , in marea sala a castelului regal cand generalul Jaruzelski testeaza sustinerea acordata de papa lui Walesa : ,,Este cu adevarat vointa Sfintiei Voastre de a-l vedea pe acest om ? Ioan Paul al-2-lea nici nu clipeste : ,,Asta este vointa mea'' . Dupa cateva minute de tacere , Jaruzelski cedeaza : ,,Atunci asa sa fie'' .Toti aceia care se indoiau de hotararea papei , un incident vine sa le aduca un raspuns spectaculos , imediat dupa intoarcerea lui Ioan Paul al-2-lea la Roma . Comentand intalnirea privata a Sfantului Parinte cu Lech Walesa , intr-o cabana din Valea Chocholowska , din inima muntilor Tatra , vicepresedintele publicatiei L'OSSERVATORE ROMANO , don Virgilio Levi , publica un editorial in editia din 24 iunie , unde afirma ca papa la sacrificat pe liderul Solidaritatii unor imperative superioare ale dialogului . Sa fie o simpla gafa ?.....Operatiune de dezinformare ? . Articolul este intitulat ,, Onoare Sacrificata'' . Sfantul Parinte , furios , reactioneaza imediat , iar Levi va ,,demisiona'' la cateva ore dupa publicarea articolului .----------------------------------------------GORBACIOV SCHIMBA DATELE PROBLEMEI .----- Iunie 1987 .......Varsovia , Poznan , Lodz ........istoria pare sa se repete.....tot acei mii de credinciosi de toate varstele , inghesuindu-se in dreptul acelorasi bariere metalice intonand aceleasi imnuri religioase la trecerea Sfantului Parinte in picioare-[papamobil] . Parohii intregi mersesera toata noaptea in urma preotilor lor , cu stindarde si crucifixe inaltate in aer , ca sa numai vorbim de rucsacurile duse in spinare si umplute cu provizii si , uneori , cu banderole ascunse cu grija . Acea padure de maini si brate ridicate , degete formand acel V al victoriei sub nasul militienilor , dar si sloganuri de tot felul cu anonimatele multimi ,,So-li-darnosc.....Lech Wa-lesa......etc''. Din nou , acele predici rostite cu un glas familiar , sonor si teatral , invitandu-i pe polonezi sa-si pastreze speranta , iar pe conducatorii lor sa respecte drepturile omului....... . Si totusi Istoria isi schimbase cursul cu cateva luni inainte . Pe 13 ianuarie 1987 , generalul Jaruzelski fusese primit de papa la Vatican , timp de cca 70 minute . O vizita ,,neindoios istorica'' , potrivit aprecierii papei insusi , la peste 5 ani de la instaurarea ,,starii de razboi , pe cand principalele tari occidentale continuau sa-si demonstreze indiferenta la adresa generalului cu ochelari negri . Cei doi barbati incep sa se cunoasca . Fostul elev al preotilor marianisti-[membri ai Congregatiei Sfantei Marii], poarta mereu acei ochelari fumurii , dar nu mai tremura de emotie dinaintea suveranului pontif , ca la prima intalnire din iunie 1983 . De acum inainte vorbesc ca ,,doi polonezi'' , responsabili de viitorul ,,patriei'' si convinsi , atat unul cat si celalalt , ca situatia nu mai poate dura , ca deblocarea ei devine obligatorie . Papa si oaspetele sau sunt bine plasati , amandoi , ptr a sti ca se petrece ceva neobisnuit dinspre Moscova , ca noul stapan al Kremlinului , Mihail Gorbaciov , pare hotarat sa schimbe macazul , in URSS ca si in Europa . Cu 3 luni mai inainte , citisera amandoi un uluitor articol a lui Andrzej Drawicz , specialist in problemele URSS-ului , in Tygodnik Powszechny din Cracovia , legat de sperantele unor schimbari la Moscova . Venise poate momentul sa-si asume cateva riscuri . Dat fiind ca , atrofierea Solidaritatii lasa Statul si Biserica fata in fata , tine acum de cele doua institutii , in vederea unei viitoare ,,reconcilieri nationale'' , sa faca anumite concesii . Generalul promite ca ,,Daca vizita se va desfasura bine'' el va initia un inceput de pluralism politic si de adevarate discutii la care societatea avea sa fie chemata . Cat despre papa , cedeaza si el putin teren ...... ceea ce nu i se intampla prea des......si da asigurari ca Vaticanul va recunoaste diplomatic regimul polonez . Cateodata este chiar auzit recomandand pe parcursul periplului sau ,,Respectul ratiunii de stat , acceptarea principiilor socialiste ale statului.......'' . Totusi calatoria in sine capata o turnura . Inca de la Tarnow , papa a facut din parintele Popieluszko , asasinat in noiembrie 1984 de politia politica , un ,,model ptr preotii secolului 21'' . La Gdnya , el face o lunga analiza a cuvantului ,,solidaritate'' , care leaga tot asa de bine fiinte umane si natiuni . In aceasi dimineata , in fortul Westerplatte , acolo de unde au fost trase primele lovituri de tun ale celui de-al Doilea Razboi Mondial , Ioan Paul al-2-lea a chemand tinerii la rezistenta . La Gdansk papa isi da frau liber . Circa 1,5 milioane de oameni sunt adunati pe vechiul aeroport din Zaspa , devenit un oras -HLM-[cartier de blocuri destinate familiilor cu venituri modeste], unde locuieste si Lech Walesa -[strada Pilotilor] . O mare de oameni incepe sa scandeze in timpul slujbei : ,,So-li-darnosc.....So-li-darnosc'' . Impresionant , chiar si ptr papa insasi , care domina marea de credinciosi , la Prova unui altar gigantic cu o inaltime de cca 36 de metri , in forma de vapor , ,,Al carui capitan se simte , intr-o oarecare masura'' . Fara retineri , fara argumentari teologice sofisticate , papa cere aplicarea acordurilor de la Gdansk si repunerea in drepturi a sindicatului interzis : ,,Muncitorii din lumea intreaga va multumeste ptr a fi inceput aceasta nobila lupta'' exclama Ioan Paul al-2-lea de la inaltimea uluitoarei nave , deasupra careia se ridica trei cruci , la doar cateva zeci de pasi pe cele 3 ancore crucificate , care domina Santierele Navale Lenin . Lech Walesa , care a putut sa-l intalneasca pe papa intre patru ochi inainte de oficierea mesei , si care , a fost impartasit de mana suveranului pontif in timpul acelei extraordinare slujbe , declara ziaristilor care-l asalteaza : ,,Mi-am reincarcat bateriile'' . La plecarea Sfantului Parinte , pe 14 iunie , asteptarea personalitatilor se prelungeste , sub o ploaie torentiala . Chiar in acea dimineata , papa mersese sa se reculeaga la mormantul lui Jerzy Popieluszko , din gradina inconjurata de flamuri a bisericii Sfantului Stanislaw-Kotka . Dar nu asta este explicatia intarzierii . De fapt , in ultimul minut , generalul Jaruzelski solicitase o noua intrevedere cu oaspetele sau , chiar pe aeroport . Generalul ii imputa papei ca a tratat regimul cu o excesiva severitate , ca a mers prea departe in sustinerea acordurilor de la Gdansk si in apararea Solidaritatii si , ca nu a respectat contractul . Sunt cca 55 minute ale unei intrevederi ,,tete-a-tete'' agitate , careia Ioan Paul al-2-lea ii pune capat la fel de amabil pe cat de hotarat : ,,N-am facut decat sa citez articolele propiei dumneavoastra constitutii'' . Oricum , va fi nevoie de cca 2 ani .....si de sustinerea lui Gorbaciov......ptr a se pune in aplicare acea ,,reconciliere nationala'' atat de putin conforma dogmei comuniste . Pe 16 februarie 1989 , ,,Masa rotunda istorica'' , deschisa in sala mare a palatului Radziwill din Varsovia , sub camerele de luat vederi ale televiziunilor din lumea intreaga , este co-prezidata de ministrul Kiszczak , mina dreapta a lui Jaruzelski , si de ....Lech Walesa , purtatorul de cuvant , in cele din urma recunoscut , al opozitiei poloneze . Miza acestor negocieri inedite din Est este participarea sindicatului Solidaritatea la o ,,intelegere nationala'' , singura in masura sa scoata tara din marasmul politic , economic si social . Tocmai asta propuse papa de mai bine de 6 ani . Relegalizarea Solidaritatii este definitiv dobandita pe 17 aprilie . Responsabilii sindicatului vor candida masiv la alegerile legislative din 4 si 18 iunie . Ca rezultat al triumfului electoral al sindicatului resuscitat , pe 24 august , unul dintre purtatorii sai de cuvant este chemat sa constituie la Varsovia , ptr prima data in istoria Europei de Est , un guvern noncomunist . Este vorba de Tadeusz Mazowiecki , unul dintre prietenii apropiati ai papei Ioan Paul al-2-lea .----------Biografia dat---------LECOMTE BERNARD - La verite l'emportera toujours sur le mensonge , JC Lattes , 1991 . reedite et actualise sous le titre , Le pape qui fit chuter Lenine , CLD , 2006 . OFFREDO JEAN - L'aventurier de Dieu , Carrere-Lafon , 1986 , Jean-Paul 2 en Pologne-[textes et documents] , Cana , 1987 . WEIGEL GEORGE , Jean-Paul 2 , temoin de l'esperance , JC Lattes , 2005 .