-----TIMPUL IN BASME SI POEZII-----------------------------------------------Basmele , care ne-au infrumusetat copilaria , conducind imaginatia noastra tinara spre lumi miraculoase , reprezinta de fapt , modul in care poporul cuprinde -- dupa puterea lui de intelegere -- timpurile de demult , in care s-au topit adesea dorinta fiecaruia de a invinge greutatile vietii oricit de mari ar fi ele si a ajunge la biruinta binele impotriva raului si a nedreptatii . In casele simple de tara din vechime , copii strinsi seara in jurul focului -[vremurile de odinioara]- ascultau de la batrini plasmuirile unor intimplari care-i minunau . In bucuria biruintelor eroilor de basm , traiau alinarea durerilor vietii lor adesea apasata de asupriri . Mai totdeauna aceste povestiri fantastice incepeau adesea cu --A FOST ODATA CA NICIODATA--. Prin aceste idee de --TIMP-- se topea in neguri nelamurite in cronologia istoriei . In bogatia spirituala a poporului nostru se gasea si un accent poznas care sa completeze glumet aceasta situare a intimplarilor in afara timpurilor noastre . DESFASURAREA--TIMPULUI--in alt ritm intrun loc sau altul , dupa trecerea unui hotar fermecat al schimbarii dimensiunilor timpului cunoscut noua si atingerea nemuriri se pun impresionant in basmul lui --PETRE-ISPIRESCU-- ; TINERETE FARA BATRINETE - SI VIATA FARA DE MOARTE . Este , de fapt , situatia bine cunoscuta de astazi a lungimilor mult mai mari a anilor pe alte planete . In literatura universala se gasesc interesante cugetari in legatura cu timpul . Unele au ajuns expresii celebre si se folosesc chiar azi in inprejurari potrivite . De pilda , ptr a arata inceputul lucrurilor , originea lor , se foloseste si astazi expresia --AB-OVO-- ,cea ce insemna de la ou , adica de la inceputul inceputurilor ,--- pe care o mentioneaza poetul latin ---HORATIU--- , [care a trait in primul sec dinaintea erei noastre intre anii--65--8-] , in opera sa principala --ARTA-POETICA-- . Dupa cum tot din lumea romana , ptr a exprima ideea din vechime , de demult se folosea expresia--AB-ANTIQUO-- , ramasa ca alocutiune pina astazi . Trecerea timpului este de asemenea , cuprinsa in expresii devenite celebre , unele folosite si astazi ; -NIMIC NU TRECE MAI REPEDE CA ANII- [nihil-est-anni-velocius] , scria poetul--OVIDIUS-- , care apartine tinuturilor noastre prin anii de exil petrecuti la -TOMIS-[CONSTANTA] . O spune cu mihnire in opera sa --METAMORFOZE-- , vazindu-se indepartat de la -ROMA- . Si tot el accentueaza amaraciunea , in cuvintele --TIMPUL-DEVORATOR A TOT CE EXISTA --[tempus-edax-rerum] . Aceasi tema este exprimata si de -HORATIU- in --ODELELE-sale : -CUM SE SCURG ANII IN FUGA-[fugaces...labuntur anni] ; iar -VERGILIU- a spus vorbe care au constituit indemn la activitatea sustinuta ptr multi oameni mari ai lumii : --TIMPUL FUGE SI NU SE MAI INTOARCE--[fugit-irreparabile-tempus] . Bine cunoscute sint si alte cugetari despre trecerea timpului , unele reprezentind o nuanta ironica , altele chiar glumeata . Astfel au ramas cu o anumita semnificatie aplicabila si in alte situatii similare , cuvintele --LETITIEI-BONAPARTE-- , mama lui -NAPOLEON- care privea cu oarecare neincredere statornicia fulminantei glorii fiului sau : -NUMAI DACA ACEASTA AR DURA-[pourvu-que-ca-dure] . S-au deviza lui -MAZARIN- care , desi cardinal al -FRANTEI- obisnuia sa vorbeasca in limba lui materna , italiana : -[il-tempo-e-un-galantuomo] , adica -TIMPUL E UN OM DE TREABA- , in intelesul ca el rezolva multe probleme numai prin trecera sa . Aceasta repeta oarecum cuvintele lui SOFOCLE care , in -ELECTRA- , spunea unul din versuri : -[chronos -gar-eumares-theos]- adica-- TIMPUL E UN ZEU BLIND -- EL VINDECA RANILE , SI ADUCE ALINARE SUFERINTELOR OMENESTI . Sint si accente de revolta impotriva trecerii ireversibile a timpului . FAUST- nemuritoarea opera a marelui poet german --GOETHE-- e construita pe aceasta tema , pe care o si exprima el intr-unul din versuri : DA-MI TINERETEA INAPOI -[gib-meine-jugend-mir-zuruch] ,ii cere Faust lui Mefisto , dupa ce o viata intreaga a cercetat -TAINELE-UNIVERSULUI- fara a gasi rezolvarea acestei tragice intrebari a treceri timpului fara intoarcere . Cum se vede din aceste putine spicuiri din literatura lumii , poeti si ginditori lumii , trateaza subiectul treceri timpului cu sentimente profunde si multe intrebari tulburatoare . Dar , in fond , totul pare sa ne indrume spre a ne trai viata cu intelepciune . Moralistul francez NICOLAS-CHAMFORT , scria in sec al-18-lea ca ,-ZIUA CEA MAI PE DEPLIN PIERDUTA ESTE CEA IN CARE NU AI RIS -[le-plus-perdue-de-toutes-les-jurnees-este-celle-ou-l'on-n'a-pas-ri] . Si pare ca este mult adevar in aceasta viziune optimista a vietii . Dar inca cu mai mult de un veac in urma , marele nostru poet EMINESCU a exprimat asa de frumos ideea timpului in infinitul cosmic , in care timpul se contopeste , unificinduse cu spatiul : --LA STEAUA CARE A RASARIT -- E-O CALE ATIT DE LUNGA -- CA MII DE ANI I-AU TREBUIT--- LUMINII SA NE-AJUNGA . Bogata si profunda a ajuns gindirea omeneasca in legatura cu timpul . Ar trebui sa fim increzatori in noi si in puterile noastre ; daca suntem mici sa cautam a le spori prin largirea sferei noastre de cunoastere si de instruire ; si sa ne placa munca pe care ne-am ales-o , ptr a nu risipi timpul care ne este dat sa-l traim . ---------AUTOR-V-TUFESCU---.03 ianuarie 2010
Timpul in Basme si Poezii
-----TIMPUL IN BASME SI POEZII-----------------------------------------------Basmele , care ne-au infrumusetat copilaria , conducind imaginatia noastra tinara spre lumi miraculoase , reprezinta de fapt , modul in care poporul cuprinde -- dupa puterea lui de intelegere -- timpurile de demult , in care s-au topit adesea dorinta fiecaruia de a invinge greutatile vietii oricit de mari ar fi ele si a ajunge la biruinta binele impotriva raului si a nedreptatii . In casele simple de tara din vechime , copii strinsi seara in jurul focului -[vremurile de odinioara]- ascultau de la batrini plasmuirile unor intimplari care-i minunau . In bucuria biruintelor eroilor de basm , traiau alinarea durerilor vietii lor adesea apasata de asupriri . Mai totdeauna aceste povestiri fantastice incepeau adesea cu --A FOST ODATA CA NICIODATA--. Prin aceste idee de --TIMP-- se topea in neguri nelamurite in cronologia istoriei . In bogatia spirituala a poporului nostru se gasea si un accent poznas care sa completeze glumet aceasta situare a intimplarilor in afara timpurilor noastre . DESFASURAREA--TIMPULUI--in alt ritm intrun loc sau altul , dupa trecerea unui hotar fermecat al schimbarii dimensiunilor timpului cunoscut noua si atingerea nemuriri se pun impresionant in basmul lui --PETRE-ISPIRESCU-- ; TINERETE FARA BATRINETE - SI VIATA FARA DE MOARTE . Este , de fapt , situatia bine cunoscuta de astazi a lungimilor mult mai mari a anilor pe alte planete . In literatura universala se gasesc interesante cugetari in legatura cu timpul . Unele au ajuns expresii celebre si se folosesc chiar azi in inprejurari potrivite . De pilda , ptr a arata inceputul lucrurilor , originea lor , se foloseste si astazi expresia --AB-OVO-- ,cea ce insemna de la ou , adica de la inceputul inceputurilor ,--- pe care o mentioneaza poetul latin ---HORATIU--- , [care a trait in primul sec dinaintea erei noastre intre anii--65--8-] , in opera sa principala --ARTA-POETICA-- . Dupa cum tot din lumea romana , ptr a exprima ideea din vechime , de demult se folosea expresia--AB-ANTIQUO-- , ramasa ca alocutiune pina astazi . Trecerea timpului este de asemenea , cuprinsa in expresii devenite celebre , unele folosite si astazi ; -NIMIC NU TRECE MAI REPEDE CA ANII- [nihil-est-anni-velocius] , scria poetul--OVIDIUS-- , care apartine tinuturilor noastre prin anii de exil petrecuti la -TOMIS-[CONSTANTA] . O spune cu mihnire in opera sa --METAMORFOZE-- , vazindu-se indepartat de la -ROMA- . Si tot el accentueaza amaraciunea , in cuvintele --TIMPUL-DEVORATOR A TOT CE EXISTA --[tempus-edax-rerum] . Aceasi tema este exprimata si de -HORATIU- in --ODELELE-sale : -CUM SE SCURG ANII IN FUGA-[fugaces...labuntur anni] ; iar -VERGILIU- a spus vorbe care au constituit indemn la activitatea sustinuta ptr multi oameni mari ai lumii : --TIMPUL FUGE SI NU SE MAI INTOARCE--[fugit-irreparabile-tempus] . Bine cunoscute sint si alte cugetari despre trecerea timpului , unele reprezentind o nuanta ironica , altele chiar glumeata . Astfel au ramas cu o anumita semnificatie aplicabila si in alte situatii similare , cuvintele --LETITIEI-BONAPARTE-- , mama lui -NAPOLEON- care privea cu oarecare neincredere statornicia fulminantei glorii fiului sau : -NUMAI DACA ACEASTA AR DURA-[pourvu-que-ca-dure] . S-au deviza lui -MAZARIN- care , desi cardinal al -FRANTEI- obisnuia sa vorbeasca in limba lui materna , italiana : -[il-tempo-e-un-galantuomo] , adica -TIMPUL E UN OM DE TREABA- , in intelesul ca el rezolva multe probleme numai prin trecera sa . Aceasta repeta oarecum cuvintele lui SOFOCLE care , in -ELECTRA- , spunea unul din versuri : -[chronos -gar-eumares-theos]- adica-- TIMPUL E UN ZEU BLIND -- EL VINDECA RANILE , SI ADUCE ALINARE SUFERINTELOR OMENESTI . Sint si accente de revolta impotriva trecerii ireversibile a timpului . FAUST- nemuritoarea opera a marelui poet german --GOETHE-- e construita pe aceasta tema , pe care o si exprima el intr-unul din versuri : DA-MI TINERETEA INAPOI -[gib-meine-jugend-mir-zuruch] ,ii cere Faust lui Mefisto , dupa ce o viata intreaga a cercetat -TAINELE-UNIVERSULUI- fara a gasi rezolvarea acestei tragice intrebari a treceri timpului fara intoarcere . Cum se vede din aceste putine spicuiri din literatura lumii , poeti si ginditori lumii , trateaza subiectul treceri timpului cu sentimente profunde si multe intrebari tulburatoare . Dar , in fond , totul pare sa ne indrume spre a ne trai viata cu intelepciune . Moralistul francez NICOLAS-CHAMFORT , scria in sec al-18-lea ca ,-ZIUA CEA MAI PE DEPLIN PIERDUTA ESTE CEA IN CARE NU AI RIS -[le-plus-perdue-de-toutes-les-jurnees-este-celle-ou-l'on-n'a-pas-ri] . Si pare ca este mult adevar in aceasta viziune optimista a vietii . Dar inca cu mai mult de un veac in urma , marele nostru poet EMINESCU a exprimat asa de frumos ideea timpului in infinitul cosmic , in care timpul se contopeste , unificinduse cu spatiul : --LA STEAUA CARE A RASARIT -- E-O CALE ATIT DE LUNGA -- CA MII DE ANI I-AU TREBUIT--- LUMINII SA NE-AJUNGA . Bogata si profunda a ajuns gindirea omeneasca in legatura cu timpul . Ar trebui sa fim increzatori in noi si in puterile noastre ; daca suntem mici sa cautam a le spori prin largirea sferei noastre de cunoastere si de instruire ; si sa ne placa munca pe care ne-am ales-o , ptr a nu risipi timpul care ne este dat sa-l traim . ---------AUTOR-V-TUFESCU---.
