07 iulie 2010

Timpul si Activitatea Umana

TIMPUL SI ACTIVITATEA UMANA----Pentru a-si organiza cat mai bine munca si ragazurile de odihna , oamenii au simtit nevoia de a statornici etape sigure in curgerea timpului . In lunga si intunecata preistorie , oamenii inca salbatici , traiau fara a consemna/nota , nici o data a vietii lor s-au a tribului lor . TIMPUL curgea fara inceput si fara sfarsit ca apa raurilor , s-au ca adierea vantului . Cu timpul omul s-a ridicat din animalitate , tocmai prin puterea lui de a rationaliza . N-au putut sa-i scape , chiar in starea lui de salbaticie , frumusetea rasaritului de soare , inaltarea astrului deasupra capului la amiaza si , apusul Soarelui , dupa care noaptea isi lasa valurile ei intunecate . Ce deosebire intre ziua luminoasa , in care vedea totul clar in jurul lui -- unde putea vina si se putea apara de atacul fiarelor , fata de noapte , care-i strecura nesiguranta si o teama superstitioasa . Daca -Soarele- era inchipuit de mintea acelor oameni ca un -zeu- bun diriguitor al vietii , noaptea era imaginata ca fiind prielnica duhurilor rele , vrajitoriei , primejdiilor .[cultul -Soarelui- fiind comun multor popoare din prima perioada a istoriei] . A fost prima diviziune a timpului ce s-a impus separand  perioada de activitate de cea de odihna . Urmarind aparitia -Lunii- , mai vizibila indeosebi noaptea , oamenii au diferentiat intervalul de -29- de zile si ceva , pe care oamenii l-au numit -Luna- . Prin succedarea anotimpurilor --[ploios-secetos in tinuturile subecuatoriale ori in cele musonice , reci si calde in cele de latitudini mai mari , de intuneric si lumina in cele subpolare]-- , precum si urcarea si scaderea inaltimii -Soarelui- la amiaza pe bolta cereasca , el si-a fixat durata anului verificat mai tarziu si precizat mai bine calendaristic de unii oameni invatati , cu ajutorul constelatiilor/stelelor . Stapinind semnele trecerii timpului , oamenii au putut ajunge a se stapini pe cronologia lui . In unele locuri de pe globul pamintesc , natura insasi i-a obligat sa urmareasca cu minutiozitate calendarul vremii , ptr organizarea muncii si asigurarea hranei . Era cazul cresterii nivelului apelor unor fluvii din tinuturile cu accentuata ariditate , si mai ales , fazele revarsarii lor , ca de exemplu - valea Nilului , a Tigrului si Eufratului , a Indusului , si a lui Huanghe ........ cu ape si miluri fertile , folosite ptr cultivarea plantelor . Buna organizare a timpului inseamna bogatie de produse , adica viata imbelsugata . Cu atita grija erau urmarite aceste fenomene naturale , incat oamenii au observat chiar o anumita ciclitate\perioada de ani ploiosi cu ape mari si , ani secetosi cu ape reduse si revarsari minime --- ciclu era de circa 11-13- ani , corespunzand cum ne-a aratat stiinta mult mai tarziu --- cu perioade de intensa radiatie solara . Existau si alte semne cand oamenii preistorici , desparteau anul in anumite perioade mai scurte : -migratia unor animale salbatice , -plecarea pasarilor calatoare , -necesitatea adapostirii la venirea vremii friguroase cu viscole si inghet . In felul acesta calendarul rudimentar la inceput --- mai apoi perfectionat --- s-a corelat strans cu ocupatiile oamenilor [perioadele favorabile ptr vinat , perioadele cele mai nimerite ptr arat si semanat , cu cele de pescuit] . Era un calendar al intensificarii s-au al slabirii activitatilor omului , iar la unele triburi , dupa domesticirea animalelor , a migrarii cu turmele de pasuni . Indeosebi atunci cand a trecut la agricultura ca ocupatie principala [ptr ca era obligat de necesitati] , calendarul vremii a devenit o necesitate vitala absoluta , ptr care la abordat cu incredere . In unele versuri ale unui poet latin -Vergiliu-[70--19-ien] , exista o parte din versuri care traduse ar insemna ; -MUZE SA INCEPEM CU JUPITER --- TOATE SINT PLINE DE JUPITER --- EL VEGHEAZA CAMPIILE --- IN GRIJA LUI LAS CANTECELE MELE --- . Dar activitatea omului -munca- a evoluat ea insasi in strinsa legatura cu dezvoltarea ratiunii si cu formarea vorbirii . S-a afirmat , pe drept cuvant , ca munca , ratiunea si vorbirea s-au corelat si intetit una pe cealalta . Toate aceste sunt insusiri specifice numai omului . Munca facuta de om se deosebeste de a cea a animalelor , prin aceea ca omul o face in vederea unui scop , in vreme ce animalele o fac din instinct animalic . Munca omeneasca are un caracter constient . Ptr a ajunge la acest stadiu --- care marcheaza de fapt , trecerea de la animalitate la existenta umana --- in cursul vremurilor , s-a dezvoltat in timp [intr-un timp indelungat] , o anumita structura anatomica adecvata muncii . In vreme ce puterea de intelegere a animalelor [a maimutei de pilda] , se realizeaza numai pe baza unor imagini concrete , vizibile , ratiunea omului se desprindea de cea a imaginilor s-au a realizarilor pe care le putea cuprinde simturile lui [reprezentari senzoriale], care poate crea notiuni abstracte ,  nu legate neaparat de prezent , ci si de trecut prin firul amintirii si trairilor , dupa care poate anticipa rationamente de perspectiva , avand capacitatea de comparare , si de generalizare  abstractizanta . Dar s-a mai adaugat si o alta predispozitie organica a acelei grupe de maimute superioare antropoide [grupa care ulterior nu sa mai regasit , intrucat a evoluat spre tipul uman] , grupa care era inrudita , cu o specie apropiata primatelor/maimute , dar , nu aceeasi cu urangutanul , gorila , cimpazeul . Predispozitia era o anumita dezvoltare a coardelor vocale , devenite cu timpul organe ale vorbirii . Gandirea nu s-ar fi putut dezvolta fara formarea graiului . Vorbirea a marit puterea de intelegere prin schimbul de cunostinte acumulat de mai multi oameni , si , prin schimbul de idei faurite de mai multe minti ale oamenilor preistorici . Datorita graiului , oamenii au ajuns sa-si puna unul altuia intrebari asupra fenomenelor naturii care i-au impresionat [tunete , furtuni , revarsari de ape , fulgere] , si sa caute cauzele care le-au provocat ca sa le explice intr-un fel , real sau mistic , dupa puterea lor simplista de cuprindere . Prin vorbire si-a imbogatit cunoasterea , in general , transmitindu-se experienta unora catre altii ---- s-a putut ajunge la exprimarea unor pareri , si a unor stari sufletesti [de frica , de admiratie , de bucurie ori tristete] --- s-a putut ajunge astfel la notiuni abstracte care ating si latura afectiva --- s-au nascut deopotriva sentimente intre ei . Pe drept cuvant , se poate afirma ca munca a perfectionat si modelat gandirea , a creat si dezvoltat vorbirea care impreuna au indrumat specia umana spre progres . Pornind de la aceste fundamente preistorice , munca a inceput a juca un rol predominant in evolutia umanitatii , cu deosebire in perioada istorica , adica in ultimele cinci sase milenii . Prin munca , omul a putut trece treptat la crearea unui habitat , adica a unui mediu ambiant prielnic , familiar , in care sa se departeze de simtamintul de frica si sa poata lucra nestanjenit ---- si-a putut sa-si creeze un mediu inconjurator umanizat . Prin munca s-au putut acumula produse mai multe , care depaseau nevoile imediate ale tribului , facand provizii sau putind sa le ofere in schimb ptr alte produse . In primele state sclavagiste , cum a fost -Egiptul- sau cele ce s-au succedat in -Mesopotamia- , de la cel sumerian pina la imperiile asirian-caldeian , ---- societatea se diferentiase pe clase sociale , activitatile omenesti s-au inmultit si diferentiat , organizarea timpului de lucru a devenit necesara fie in desfasurarea muncii libere a micilor agricultori , a mestesugarilor , a negutatorilor , a functionarilor fiscali , fie mai ales in cea silita a sclavilor , care aveau un regim de munca deosebit de impovarator . In Egiptul antic , cu cinci milenii in urma , clima , mai umeda decat cea actuala --- apele Nilului mai abundente , vegetatia mai bogata ---- au constituit prima regiune terestra pornita pe calea unei civilizatii remarcabile . De-o parte si de alta a vaii Nilului pajistile constituiau baza pastoritului . Existau si plante ierboase pretuite ptr alte folosinte , cum era si --STIPA TENACISSIMA-- sub denumirea de -alfa- din care se faceau coarde , fibre ptr impletituri si un fel de hartie rezistenta -[papirus] , radacinile folosindu-se ptr foc , mai apoi era -LOTUSUL- pe linga ape , adorat ptr florile lui frumoase . Nu lipseau din acea zona si arborii : -CURMALUL-SMOCHINUL-SALCAMUL TROPICAL ....etc. Fauna era pe atunci foarte bogata , cum o arata imaginile si basoreliefurile ce s-au pastrat , cuprinzand -- girafe , rinoceri , lei , sacali , hiene , si un numar de pasari , printre care era si pasarea -IBIS- a carei varietate alba era considerata sfanta . Apele fluviului si in preajma lor , mai existau si crocodili , hipopotami.....etc . Intensificarea activitatilor agricole a atras dupa sine aparitia mestesugurilor -[olarit , prelucrarea metalelor si a pieilor , tesutul pinzelor ...etc] , dezvoltarea comertului ptr aducerea fildesului , aurului , penelor de strut , parfumurilor si a unor substante in prin plan ptr imbalsamare , prelucrare a lemnului de cedru ptr corabii . In aceasta societate complexa , sub raport economic , cu clasele suprapuse , in care se cultivau artele , arhitectura , stiinta[matematica -astronomie] si binenteles cultul religios ----- timpul era riguros masurat pe baze astronomice si impartit in diviziuni bine controlate chiar de autoritatea de stat . Numai astfel s-au putut inalta mari temple , statui uriase si piramide care starnesc si astazi admiratia ---- o mare insemnatate au fost constructia unor stavilare tot mai inalte ptr retinerea apei fluviului . Poate exista , dar nu avem nici o scriere care sa ateste cat era timpul zilnic de lucru ptr micii propietari de pamint -- obligati si ei sa lucreze ptr -NOMARHI- , sefii comunitatilor teritoriale . O scrisoare a unui scrib catre fiul sau [scriere pastrata in arhiva] ne poate arata totusi cat de apasatoare erau obligatiile de munca ale micului producator : ,,,Perceptorul vine sa-si incaseze ceea ce i se cuvine de mult --- el este insotit de oameni inarmati cu un fel de bite din nuiele de palmier . Toti striga -HAIDE , HAIDE , DA GRANELE ,-daca bietul om nu are de unde da , il culca la pamint , il leaga , il bat cu acele bite din nuiele , dupa care il duc de-l infunda cu capul in apa [canal] . Copii si sotia lui sunt legati''' . Am prezentat imaginea acelor activitati omenesti din Egiptul antic ptr a vedea ca inca de atunci existau programe de lucru obligatorii , binenteles diferentiate pe categorii sociale . Timpul era pretuit indeosebi ptr clasele de jos pina la limita puterilor omenesti , la cele superioare ptr petreceri . Apoi , in diversele oranduiri care s-au succedat , timpul de munca a avut de asemenea valori diferentiate dupa categorii sociale , ptr unele apasatoare , chiar de dispret ptr om . Timpul a trecut si la exploatarea muncii , luand forme si denumiri diferite --- iobagie , in feudalism , robie [care s-a incheiat abia in a doua jumatatea a secolului al-19-lea in -SUA-] , proletariat , colonianism , etc --- s-a prelungit pina in perioada recenta , Umanismul , conceptie luminoasa in dezvoltarea libera a personalitatii umane , provenind inca din perioada renasterii de multi carturari ai lumii , ce ramanea un miraj ptr omenire . Numai in socialism , care desfiinteaza exploatarea omului , eliberandu-l de asuprirea[robie] , s-a ajuns la adevaratul umanism , despre care tov -N.Ceausescu- spune ca ,,,Se intemeiaza pe relatii de colaborare si stima reciproca intre toti membrii societatii , si pe interzicerea oricarei exploatari si asupriri , pe egalitate in liberalizarea omului , in si din societatea noastra'''--------autor---V.Tufescu